Retrospectiva săptămânii 31.05 – 6.06.2015

Sumar: DNA a dispus începerea urmării penale faţă de premierul Victor Ponta; TVA la alimente scade de la 24% la 9%; Ministrul german al apărării, Ursula van der Leyen, vizitează Bucureştiul

Mihai Pelin, 06.06.2015, 10:16

DNA a dispus începerea urmării penale faţă de premierul Victor Ponta

DNA a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de premierul Victor Ponta, la data faptelor avocat, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul de corupţie de la companiile energetice Turceni şi Rovinari privind încheierea unor contracte de asistenţă juridică. În aceeaşi cauză, procurorii au constatat că se impune continuarea urmăririi penale faţă de Victor Ponta şi sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată, fapte aflate în legătură cu funcţia sa de prim-ministru. DNA a initiat, totodata, procedura de sesizare a Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă Ponta, deputat, care în perioada în care se presupune că a săvârşit infracţiunile de conflict de interese a îndeplinit funcţia de prim-ministru. In dosarul privitor la companiile Turceni si Rovinari, fostul ministru al Transporturilor, este urmărit penal şi senatorul social-democrat Dan Şova, pentru complicitate la abuz în serviciu. Fost ministru al Transporturilor în Guvernul condus de preşedintele PSD, Victor Ponta, el este acuzat că ar fi încasat sute de mii de euro pentru înţelegeri prin care statul a fost prejudiciat cu peste 16 milioane de euro. DNA a solicitat în două rânduri Senatului încuviinţarea pentru arestarea lui Sova, însă, senatorii s-au opus.

TVA la alimente scade de la 24% la 9%

De la 1 iunie, în România a intrat în vigoare mult anunţata scădere a TVA la alimente, de la 24% la 9%. Potrivit analiştilor, reducerea taxei va majora consumul şi va impulsiona creşterea economiei româneşti, care înregistrează un avans peste estimările economiştilor făcute la începutul anului. Comisia Naţională de Prognoză a îmbunătăţit recent datele pentru acest an, la o creştere de 2,8% la 3,3%, iar ritmul s-ar putea accelera, în anii următori, până la un plus chiar de 4% în 2018. De asemenea, Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, unul dintre principalii finanţatori ai României, estimează că economia va creşte cu o medie de peste 3% în următorii ani. Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind dublarea alocaţiei pentru copii, de la 42 de lei (9,4 euro) la 84 de lei. Premierul Victor Ponta a dat asigurări că Guvernul va găsi resursele financiare pentru acestă măsură.

Ministrul german al apărării, Ursula van der Leyen, vizitează Bucureştiul

Germania este conştientă de importanţa strategică ce revine regiunii Mării Negre şi este interesată de aprofundarea relaţiilor cu România atât în plan bilateral, cât şi în cadrul UE şi al NATO. Sunt declaraţiile făcute, la Bucureşti, de ministrul german al apărării, Ursula van der Leyen care s-a întâlnit, joi, cu omologul român Mircea Duşa şi a fost primită de preşedintele Klaus Iohannis. Dialogul cu autorităţile române a vizat şi situaţia din Ucraina, oficialul german afirmând că la Berlin există ‘îngrijorări majore’ legate de efectele produse de politica Moscovei în Ucraina. De altfel, pe fondul îngrijorărilor privind situaţia din fosta republică sovietică, Şeful Statului Major General al Armatei, general-locotenent Nicolae Ciucă, a precizat că în prezent, în România, nu se pune problema reintroducerii serviciului militar obligatoriu. În plus, el a estimat că la sfârşitul anului viitor cele 12 avioane F16 pe care România le-a achiziţionat din Portugalia vor intra în serviciul Forţelor Aeriene Române.

România se pregăteşte pentru aderarea la zona euro

Situaţia economică a României este una foarte bună în acest moment, consideră premierul Victor Ponta, în condiţiile în care, potrivit INS, investiţiile nete realizate în economie au crescut cu 8,5% pe primul trimestru, faţă de perioada similară a anului trecut. El a mai spus că stabilirea obiectivului 2019 pentru aderarea la zona euro are şi un sens simbolic, deoarece în acea perioadă România va deţine preşedinţia rotativă a UE. În opinia sa, după ce se vor încheia procedurile tehnice necesare adoptării euro, ar putea fi organizată şi o consultare populară pe această temă. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează însă că România mai are multe de făcut pentru aderarea la euro şi trebuie să se concentreze pe reformele structurale . El a atras atenţia asupra pericolului unor erori de politici economice, criza globală demonstrând că acestea sunt greu de corectat. Şeful BNR a subliniat că trecerea România la moneda euro trebuie făcută la momentul potrivit, după ce au fost realizate toate reformele necesare.

Noile prevederi ale legii electorale au fost aprobate în Senat

Proiectul de lege privind alegerile parlamentare, care prevede că acestea vor fi pe liste, cu prag electoral de 5%, a fost adoptat de către Senatul de la Bucuresti. Reprezentanţii tuturor formaţiunilor politice au votat această propunere legislativă. Astfel, norma de reprezentare va fi de un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori. Potrivit acestui proiect, in 2016, Legislativul va avea 308 deputaţi si 134 de senatori, cărora li se adaugă cei 18 parlamentari ai minorităţilor şi şase din partea diasporei. Forma finală a legii va fi decisă de Camera Deputaţilor, ca for decizional. Reamintim că, la ultimele alegeri parlamentare, in 2012, au fost aleşi 412 deputaţi şi 176 de senatori.

O nouă strategie în privinţa învăţământului este în desfăşurare

Ministrul educaţiei, Sorin Câmpeanu, a dat asigurări că o nouă lege a învăţământului va fi elaborată doar după consultarea unor experţi, precum şi a reprezentanţilor patronatelor. Dezbaterile vor avea loc până la sfârşitul anului. Pe de altă parte, Executivul a aprobat recent o strategie pentru reducerea numărului de tineri care renunţă la şcoală după ciclul gimnazial. Documentul conţine mecanisme şi măsuri care urmează să fie implementate până în 2020, pentru a reduce procentul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani care au finalizat cel mult clasa a opta şi nu urmează nicio altă formă de şcolarizare sau formare profesională.