Retrospectiva săptămânii 31.03 – 06.04.2019

Pe 26 mai, la europarlamentare - referendum/Avertismente internaţionale adresate României/Probleme pentru fostul procuror-şef al DNA şi procurorul general al României/ România, de 15 ani în NATO

Roxana Vasile, 06.04.2019, 09:46

Pe 26 mai, la europarlamentare – referendum

Preşedintele
Klaus Iohannis a anunţat, joi, cele două teme ale referendumului pe care îl va convoca pe 26 mai, chiar în
ziua scrutinului pentru europarlamentare: interzicerea amnistiei şi graţierii
pentru infracţiuni de corupţie, respectiv interzicerea adoptării de către
Guvern de ordonanţe de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al
organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de
a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe. Totodată, şeful
statului a solicitat actualului Executiv PSD-ALDE să nu mai dea, până la referendum, nicio ordonanţă
de urgenţă în justiţie.

Cea mai bună cale pentru continuarea luptei împotriva
corupţiei o reprezintă toleranţa zero faţă de acest flagel – a spus Klaus
Iohannis, care şi-a exprimat, din nou, nemulţumirea faţă de modul în care legiferează
social-democraţii în domeniu.
În replică, reprezentanţii Puterii l-au acuzat pe şeful statului de interese
electorale. Liderul partenerului-junior ALDE la guvernare, Călin Popescu-Tăriceanu: Pe preşedinte îl preocupă cel mai mult nu justiţia, ci să fie reales
preşedinte şi foloseşte referendumul ca o trambulină pentru a sări în jocul
politic, pentru că, altfel, el nu ar putea să participe la alegerile pentru
Parlamentul European şi vrea să fure startul pentru prezidenţiale. În
opoziţie, liberalii susţin, în
schimb, demersul lui Klaus Iohannis de organizare a referendumului, pe
care îl consideră benefic. Preşedintele PNL, Ludovic Orban: (track) Preşedintele face un lucru salutar declanşând acest referendum, pentru
a pune punct odată pentru totdeauna tentativelor celor care au jefuit România
în ultimii 30 de ani de a scăpa de braţul lung al legii.

Avertismente internaţionale adresate
României

Că justiţia
este în ochiul furtunii o dovedeşte inclusiv mesajul de săptămâna aceasta
transmis de 12 ambasade la Bucureşti ale unor state partenere şi aliate, între
care Franţa, Statele Unite şi Germania. Acestea şi-au exprimat îngrijorarea cu
privire la statul de drept din România
şi au solicitat părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în
domeniul justiţiei să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept
şi capacitatea ţării de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei.

Totodată, Comisia Europeană şi Parlamentul European
au avertizat autorităţile de la Bucureşti că trebuie să revină pe calea unui
proces corect de reformă în justiţie şi să se abţină de la orice măsuri care ar
duce la un regres al statului de drept. În niciun stat ambasadorii nu
fac agenda primului ministru – a declarat, în replică, premierul Viorica
Dăncilă. Iar ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a punctat: Ca şi dumneavoastră, văd şi eu cum oficiali europeni îşi exprimă îngrijorări,
dar îngrijorările sunt exprimate cu caracter preventiv, însă cu un puternic
potenţial electoral. Ca ministru al justiţiei, formulez o simplă şi
respectuoasă solicitare, pe care în plan naţional am repetat-o de foarte multe
ori şi m-aţi auzit, şi anume: să ne cunoaştem, să ne respectăm competenţele,
fie ele şi partajate, să ne respectăm demnitatea şi specificul naţional.

Probleme pentru fostul procuror-şef al DNA şi procurorul general al României

Fosta şefă a
DNA de la Bucureşti, Laura Codruţa Kövesi, a scăpat, miercuri, de măsura
controlului judiciar într-un dosar în care este acuzată de luare de mită, abuz
în serviciu şi mărturie mincinoasă. În aceste condiţii, ea poate pleca fără probleme la Bruxelles, unde
continuă negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene
privind desemnarea primului procuror-şef european, funcţie pentru care dna Kövesi
candidează. Decizia, irevocabilă, de revocare a controlului judiciar a fost
luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în contextul în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans
Timmermans, declarase că Laura Codruţa Kövesi trebuie lăsată să-şi susţină
candidatura, iar Parlamentul European, prin vocea preşedintelui Antonio Tajani,
solicitase autorităţilor române să nu pună obstacole în calea candidaturii
fostei şefe a DNA, preferata Legislativului comunitar.

Secţia pentru judecători
a Consiliului Superior al Magistraturii a reacţionat imediat şi a acuzat
presiuni asupra judecătorului investit să soluţioneze contestaţia fostei şefe a
DNA. Iar premierul Viorica Dăncilă a declarat: Ni se cere să nu intervenim
în actul de justiţie şi mi se pare un lucru corect. Dar oficialii europeni ne
cer să oprim anchete penale. Le spun clar că prim-ministrul României nu a
intervenit şi nu va interveni niciodată în actul de justiţie.

Pe de altă
parte, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a
decis, joi, să îl verifice,
din nou, pe procurorul general al României, Augustin Lazăr, după ce în presă au
apărut informaţii potrivit cărora acesta ar fi făcut poliţie politică în
perioada fostului regim dictatorial comunist. De asemenea, pe vremea când era
membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului de
maximă siguranţă de la Aiud, unul dintre cele mai dure ale sistemului represiv,
Augustin Lazăr ar fi refuzat eliberarea condiţionată a unui disident
anticomunist, Iulius Filip. Procurorul general a respins acuzaţiile că ar fi
făcut poliţie politică.

România, de 15 ani în NATO

România va
continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor NATO şi un
pilon de stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre – s-a spus, marţi,
în Parlamentul de la Bucureşti,
în cadrul unei şedinţe solemne dedicate aniversării a 15 ani de la aderarea românilor la Alianţa Nord-Atlantică. De
altfel, Legislativul a adoptat o declaraţie în care se reafirmă ataşamentul
faţă de valorile Alianţei, dar şi îngrijorarea faţă de diversificarea şi
intensificarea ameninţărilor de securitate la adresa statelor membre.