Retrospectiva săptămânii 31.01 – 05.02.2021

Sumar: Continuă campania de vaccinare anti-COVID 19; Pregătiri pentru redeschiderea şcolilor; Procurori români pentru Parchetul European; Deznodământ la Cancun

Bogdan Matei, 06.02.2021, 11:30

Continuă campania de vaccinare anti-COVID 19

România se află pe locul 4 în Uniunea Europeană ca acoperire
vaccinală anti-COVID-19, cu o rată de 3,75% – afirma, marţi, preşedintele
Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV)
împotriva SARS-CoV-2, medicul militar Valeriu Gheorghiţă. El a adăugat că media
Uniunii e de 2,95%. Circa 650 de mii de români
s-au vaccinat până acum. Până pe 14 aprilie, sunt
programate pentru imunizare peste jumătate de milion de persoane pentru doza 1
şi aproape un milion pentru rapel. Calendarul livrărilor este mult
întârziat, la fel ca în toate statele europene, însă companiile producătoare au
dat asigurări că, de la mijlocul acestei luni, va creşte numărul dozelor
livrate. Secretarul de stat în ministerul Sănătăţii,
Andrei Baciu, a declarat că României îi vor reveni pentru lunile februarie şi
martie 1,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID de la AstraZeneca.

Pregătiri pentru redeschiderea şcolilor

De luni, 8 februarie, se redeschid şcolile din România, iar elevii
vor putea participa din nou fizic la cursuri în cel de-al doilea semestru al
anului şcolar. Autorităţile au decis că revenirea la ore se va face după trei
scenarii, în funcţie de incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de
COVID din fiecare localitate. În scenariul unu, acolo unde incidenţa este mai
mică sau egală cu 1 la mia de locuitori, toţi elevii şi preşcolarii participă
fizic la cursuri. În scenariul al doilea, când incidenţa este mai mare de 1,
dar mai mică sau egală cu 3, merg la ore doar preşcolarii şi elevii din
învăţământul primar şi cei din clasele terminale, iar ceilalţi fac cursuri
online. În scenariul al treilea, unde incidenţa este mai mare de 3, participă
fizic la cursuri doar copiii de grădiniţă şi elevii din învăţământul primar.
Elevii, profesorii şi întregul personal al şcolilor trebuie să poarte masca de
protecţie tot timpul, atât în interiorul unităţii, cât şi în exteriorul
acesteia.

Procurori români pentru Parchetul European

Ministerul Justiţiei de la Bucureşti a anunţat că a selectat şase
candidaţi pentru funcţia de procuror european delegat în România. Aceştia vor
acţiona în numele nou-creatului Parchetului European (EPPO) în statele lor şi
vor avea aceleaşi competenţe ca şi procurorii naţionali în ceea ce priveşte
investigaţiile, urmăririle penale şi trimiterea în judecată. Înfiinţat din
iniţiativa fostei eurodeputate române Monica Macovei, ex-ministru al Justiţiei
la Bucureşti, şi condus de fostul procuror-şef al DNA din România, Laura
Codruţa Kovesi, Parchetul European este o structură a Uniunii Europene
înfiinţată în aprilie 2017, în baza procedurii de cooperare consolidată, la
care participă doar statele membre care doresc. În prezent, sunt 22 de state
membre participante, între care şi România. Rolul acestei structuri, cu sediul
la Luxemburg şi care va deveni operaţională luna viitoare, este de a colabora
mai strâns în investigarea şi urmărirea penală pentru infracţiuni care
afectează bugetul Uniunii, precum frauda, corupţia sau spălarea de bani.

Premieră
în justiția românească

O
instanţă din Bucureşti a pronunţat, joi, prima sentinţă prin care o persoană este
condamnată penal în România pentru negarea Holocaustului. Fostul
locotenent-colonel din Serviciul Român de Informații Vasile Zărnescu
a primit un an şi o lună de închisoare
cu suspendare, pentru publicarea mai multor texte în care neagă Holocaustul -
exterminarea a șase milioane de evrei de către Germania nazistă și sateliții
săi. O Ordonanţa de Urgenţă adoptată încă din 2002 prevede că negarea,
contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin
orice mijloace, în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Anterior, nicio
instanţă nu a pronunţat vreo sentinţă definitivă de condamnare.

Deputatul PNL
Alexandru Moraru, reprezentant special al guvernului pentru promovarea
politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi a xenofobiei, consideră că
prima condamnare în România pentru negarea Holocaustului reprezintă un mesaj
foarte puternic al Justiţiei pentru respectarea legii şi un semnal de alarmă că
fenomenul antisemitismului este prezent şi trebuie combătut cu fermitate.

Deznodământ la Cancun

Autoritățile
mexicane au remediat, în regim de urgență, situația cetățenilor români blocați
pe aeroportul internațional din Cancun, ca rezultat al convorbirii telefonice
de miercuri seara a ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, cu omologul său
mexican, Marcelo Ebrard Casaubó.Tuturor
cetățenilor români blocați în aeroport li s-a permis accesul pe teritoriul
mexican, cu excepția a cinci persoane, care au fost retrimise în ţară, din
cauza existenței unei alerte de securitate. Conform relatărilor de presă, 114
turişti români fuseseră ţinuţi câteva zile, fără explicaţii, de autorităţile
mexicane pe aeroport, în condiţii umilitoare.

Maia Sandu la Palatul Élysée

Preşedintele Franței,
Emmanuel Macron, și-a exprimat sprijinul categoric pentru suveranitatea şi
integritatea Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) în
frontierele sale recunoscute internaţional, precum şi pentru reglementarea conflictului
din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. La întâlnirea de joi de
la Palatul Élysée cu noul său omolog, pro-occidentala Maia Sandu, Macron a spus
că Franţa se angajează să susţină Republica Moldova prin proiecte de
investiţii, sprijin pentru reforma guvernării şi a justiţiei, renovarea
infrastructurii şi dezvoltarea durabilă.

La rândul său, preşedintele Sandu,
citată de corespondenta Radio România la Paris, a afirmat că angajamentul
european al Chişinăului, asumat în 2014, odată cu semnarea acordului de
asociere la Uniunea Europeană, este calea cea mai scurtă către democraţie şi
prosperitate.

Republica Moldova este un stat european nu
doar geografic; suntem europeni prin cultură, istorie, limbă, dar şi prin
aspiraţiile către democraţie, echitate şi stat de drept. Două treimi din
comerţul nostru extern este cu ţările Uniunile Europene – a
punctat preşedintele Republicii Moldova, care deţine şi cetăţenia română.