Retrospectiva săptămânii 30.10- 5.11.2016
Greva din sănătate declarată ilegală de instanţă/Guvernul critică măririle de salarii şi eliminarea unor taxe propuse de Parlament/Executivul stabileşte niveluri maxime la poliţele obligatorii RCA
România Internațional, 05.11.2016, 10:08
Greva din sănătate declarată ilegală de instanţă
Tribunalul Bucureşti a decis, joi, că greva angajaţilor din spitalele româneşti de stat este ilegală. Hotărârea nu este definitivă, dar este executorie. Astfel, magistraţii au dat dreptate ministerului Sănătăţii, care a reclamat, între altele, faptul că demersul sindical nu a îndeplinit condiţiile legale pentru a putea fi declanşat conflictul de muncă. Angajaţii din sănătate au intrat în grevă pe 31 octombrie, pentru salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune. Pe 1 noiembrie protestul a fost suspendat, după ce în comisiile parlamentare au fost avizate creşteri de salarii pentru angajaţii din sistem, iar sindicaliştii au primit asigurări că amendamentele vor fi votate de plen, săptămâna viitoare. Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a avertizat că aceste majorări salariale ar putea afecta economia ţării.
Guvernul critică măririle de salarii şi eliminarea unor taxe propuse de Parlament
Guvernul de la Bucureşti consideră că măririle de salarii şi eliminarea a peste 100 de taxe, iniţiative propuse sau adoptate de Parlament, vor avea un impact nefast asupra bugetului de stat de anul viitor. Premierul tehnocrat Dacian Cioloş: (track) “Cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei electorale, aşa cum, din păcate, ne-a obişnuit Parlamentul – înainte de alegeri votează în toate direcţiile măriri de salarii, fără calcule bugetare consistente – s-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei deci, peste un procent din PIB. Impactul bugetar al legilor cu iz electoral votate în ultimele luni s-ar ridica, aşadar, la 2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că se va ajunge fie la creşterea deficitului, fie la o reducere a fondurilor alocate investiţiilor. În plus, dezechilibrele între diverse categorii de bugetari ar urma să crească. Dacă va trece în forma dorită de Parlament, Guvernul va ataca la Curtea Constituţională legea salarizării. În perspectiva legislativelor din 11 decembrie, marţi, deputaţii din Comisiile reunite de buget-finanţe şi muncă au amendat ordonanţa referitoare la salarizarea din sectorul bugetar şi au introdus noi categorii de personal din Educaţie şi Sănătate care vor beneficia de creşteri sau sporuri, deşi salariile din aceste domenii au crescut, deja, în ultimul an, în medie cu 30%. Aceste măriri survin la scurt timp după ce deputaţii au adoptat un proiect de lege care prevede eliminarea a peste 100 de taxe nefiscale, inclusiv a celor radio-TV, care asigură cea mai mare parte a finanţării posturilor publice.
Executivul stabileşte niveluri maxime la poliţele obligatorii RCA
Decizia de miercuri a Guvernului de a impune anumite limite, pentru o perioadă de 6 luni, tarifelor la asigurările obligatorii RCA, a stârnit reacţii diferite în funcţie de interesele diferitelor părţi. Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) – asociaţie care reuneşte toate firmele de asigurări – a sesizat Comisia Europeană cu privire la îngheţarea timp de şase luni a tarifelor pentru poliţele RCA, susţinând că măsura încalcă principiul pieţei libere, concurenţiale, prevăzut în Constituţia României. În schimb, patronatele din transporturile rutiere au salutat măsurile luate de guvern. În plus, ele cer Parlamentului să emită o nouă lege a asigurărilor în cele şase luni, până când expiră ordonanţa guvernului privind plafonarea tarifelor RCA. Transportatorii mai cer ca viitoarea lege să asigure transparenţă totală în privinţa modului de calcul al tarifelor pentru toate categoriile de autovehicule deţinute de persoanele fizice şi juridice. Firmele de asigurări care vor vinde poliţe peste preţurile maxime fixate de guvern riscă amenzi usturătoare. Noile reglementări în domeniul asigurărilor au fost adoptate de guvern după protestele organizate de transportatori. Aceştia au reclamat în mai multe rânduri tarifele exorbitante pe care erau obligaţi să le plătească, mai ales pentru camioane, şi care se scumpeau în fiecare an.
Urmărire penală extinsă in rem în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989
În România, la aproape 27 de ani de la căderea regimului Ceauşescu, procurorii militari au extins, miercuri, urmărirea penală in rem în dosarul Revoluţiei pentru infracţiuni contra umanităţii şi la faptele petrecute după 22 decembrie 1989. Procurorul Marian Lazăr explică care sunt motivele acestei decizii (track): Din actele dosarului rezultă că, pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii.
Incidentele armate produse în acele zile într-un număr mare de localităţi indică faptul că s-a acţionat după un plan prestabilit, care viza preluarea puterii de către noii lideri şi legitimarea acestora. Potrivit unui document al parchetului militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, peste 1,200 de oameni au murit în evenimentele din decembrie 1989, 800 dintre ei după 22 decembrie, adică după căderea regimului Ceaşescu. Au fost peste 5.000 de răniţi şi alte câteva mii de persoane au fost private ilegal de libertate şi supuse unui tratament rău. Redeschiderea dosarului Revoluţiei – dosar care a atras condamnări pe bandă la CEDO pentru România – survine la câteva luni după ce procurorul general interimar, Bogdan Licu, a cerut redeschiderea anchetei. Potrivit lui Bogdan Licu, soluţia de clasare a dosarului, în octombrie 2015, a fost netemeinică şi ilegală, iar încadrarea juridică a faptelor a fost greşită.
