Retrospectiva săptămânii 30.09 – 06.10.2018

Dezbatere în Parlamentul European asupra situației statului de drept din România/ Michel Barnier, în vizită în România/Un fost minstru al Turismului și o fosta şefă a DIICOT din România, reținute în Costa Rica/Referendum pentru revizuirea Constituţiei.

Mihai Pelin, 06.10.2018, 04:19

Dezbatere în Parlamentul
European asupra situației statului de drept din România.

Situaţia statului de drept din
România s-a aflat în atenția Parlamentului European în această săptămână, cu
accent pe recentele modificări la legile justiției, făcute de coaliția PSD-ALDE
de la București. La Strasbourg a fost invitată și Viorica Dăncilă, primul
ministru român. Comisia Europeană urmarește
cu îngrijorare ultimele evoluții din România, a declarat prim-vicepreşedintele
Frans Timmermans în debutul dezbaterii. El a spus ca țara a făcut pași înapoi
în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și în lupta anticorupție,
evocând modificările controversate aduse de majoritatea de stânga legilor
justiției și demiterea Laurei Codruta Kovesi din funcția de procuror șef al
DNA, instituție a cărei activitate a determinat o evaluare pozitivă în ultimul
raport MCV. Independenţa
sistemului judiciar şi capacitatea sa de a lupta împotriva corupţiei sunt
esenţiale pentru o Românie puternică în UE, a punctat Frans Timmermans. În replică, Viorica Dăncilă a afirmat că un sistem de
justiţie viabil trebuie construit în primul rând pentru cetăţeni şi nu pentru
magistraţi, politicieni şi instituţii. Ea a mai spus că nu a venit la
Strasbourg pentru a da socoteală, ci din respect pentru instituţiile europene, şi
se aşteaptă ca România să fie tratată la fel ca şi celelalte state membre.
Premierul român s-a referit şi la
Mecanismul de Cooperare si Verificare. Viorica Dăncilă (TRACK): Acest mecanism şi-a ratat menirea pentru
care a fost creat şi cer oficial să ni se spună cine a redactat rapoartele MCV,
cine a furnizat datele şi a omis din neglijenţă sau din rea-credinţă aceste
realităţi de neconceput în Uniunea Europeană. Viorica Dăncila a apărat, pe de alta parte, Jandarmeria română, acuzată că
a acționat disproportionat la mitingul antiguvernamental din 10 august de la
București. În opinia sa, forțele de ordine au intervenit exact asa cum au
făcut-o structurile similare din celelalte state europene. Reamintim că, în
urma inervenției brutale a forțelor de ordine, au fost depuse 770 de plângeri penale
din partea unor persoane care au avut de suferit, iar mai mulți șefi ai
Jandarmeriei sunt cercetați penal. Dezbaterile de la Strasbourg au generat
diferite reacţii din partea eurodeputaţilor români, care fie au criticat
poziţia exprimată de Frans Timmermans, fie şi-au adus reproşuri unii altora sau
actualului executiv. Și la București poziţiile reprezentanţilor partidelor parlamentare au fost diferite. Liderii
formaţiunilor la guvernare, PSD şi ALDE, au salutat prestaţia premierului, în timp
ce PNL şi USR, în opoziţie, au fost de părere că Viorica Dăncilă a prezentat o
realitate paralelă.

Negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, în vizită în
România

Negociatorul şef al UE pentru Brexit,
Michel Barnier, s-a întâlnit, la Bucureşti, cu principalii lideri politici ai
statului, unde a fost analizată evoluţia negocierilor şi a etapelor următoare
în cadrul procesului de retragere a Marii Britanii din UE. Preşedintele Klaus
Iohannis a subliniat importanţa deosebită a menţinerii unităţii celor 27 de
state comunitare în cadrul negocierilor privind Brexitul. La rândul său,
negociatorul şef al Uniunii pentru Brexit a amintit faptul că România, în
calitate de stat care va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în
primul semestru din anului viitor, va avea un rol important în derularea
negocierilor privind viitoarele relaţii dintre Uniune şi Regatul Unit. Şi
premierul Viorica Dăncilă a subliniat că România tratează cu o deosebită
atenţie dosarul Brexit, pentru că are în vedere comunitatea românească
semnificativă din Marea Britanie. Premierul a mai spus că România va urmări cu atenţie
modalitatea prin care prevederile acordului de ieşire sunt implementate, astfel
încât toţi cetăţenii români rezidenţi în Marea Britanie să poată continua să
locuiască, să muncească şi să studieze, în aceleaşi condiţii ca până acum.
Românii sunt a doua minoritate în Marea Britanie, după polonezi.

Un fost minstru al Turismului și o fosta şefă a DIICOT din România,
reținute în Costa Rica

Poliţia Română a confirmat că fostul ministru al Turismului Elena
Udrea şi fosta şefă a DIICOT (Parchetul antimafia), Alina Bica, au fost
reţinute în Costa Rica. Ele se află în acest moment în arest preventiv pentru două luni în
aşteptarea procesului de extrădare. Cele două au depus
cereri de azil în Costa Rica. Udrea şi Bica erau investigate, supravegheate şi
monitorizate de autorităţile costaricane, fiind urmărite internaţional prin
Interpol ca urmare a condamnărilor primite în România. Mult timp considerat cel
mai influent personaj din anturajul fostului presedinte Traian Basescu, Udrea a
fost condamnată definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 6 ani de
închisoare, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Aceeaşi instanţă a
condamnat-o definitiv pe Bica la 4 ani de detenţie, într-un dosar în care era
acuzată de favorizarea făptuitorului.

Referendum pentru revizuirea Constituţiei

Aproape 19 milioane de alegători români sunt aşteptaţi,
sâmbătă şi duminică, la urne, la referendumul pentru revizuirea Constituţiei,
în sensul redefinirii familiei ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat
şi o femeie, şi nu între soţi, ca în prezent. Proiectul de revizuire a fost
votat în Parlament. La
nivel naţional sunt organizate peste 18.600 de secţii de votare. Românii din
diaspora vor vota în 378 secţii de votare. Mai mult de jumătate dintre ele sunt
organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele
culturale, iar restul în alte locaţii. Cele mai multe secţii
de votare sunt în Italia, Spania, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii,
Marea Britanie, Franţa şi Germania. Referendumul este valabil dacă se prezintă
la urne cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale
permanente şi va fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel
puţin 25% din cei înscrişi pe liste.