Retrospectiva săptămânii 30.08 – 05.09.2015
Sumar: În România a devenit operaţional unul dintre cele şase noi centre de comandă ale NATO; Priorităţile sesiunii parlamentare de toamnă; Ziua limbii române; Festivalul Enescu
Corina Cristea, 05.09.2015, 09:51
În România a devenit operaţional unul dintre cele şase noi centre de comandă ale NATO
Şase noi centre de comandă ale NATO stabilite pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice au devenit operaţionale în această săptămână, ca răspuns la noua ameninţare de securitate percepută din partea Rusiei, a anunţat organizaţia. Unul dintre acestea se află în România, iar misiunea acestuia, la fel ca şi a celor înfiinţate în Bulgaria, Polonia şi ţările baltice, este aceea de a înlesni desfăşurarea noii forţe de reacţie foarte rapide a NATO şi de coordonare a exerciţiilor. Aproximativ 40 de ofiţeri vor acţiona în fiecare dintre centre. Acestea şi-au început activitatea în această săptămână, însă vor deveni pe deplin operaţionale până la următorul summit NATO, care va avea loc la Varşovia, în luna iulie anul viitor, a precizat un purtător de cuvânt al Alianţei Nord Atlantice. În România, Unitatea pentru Integrarea Forţelor NATO este una dintre cele două structuri de comandă-control ale Alianţei care vor funcţiona la Bucureşti. Unitatea asigură legătura cu Comandamentul de la Napoli şi realizează planificarea operaţiunilor, organizarea exerciţiilor militare şi coordonarea deplasării trupelor din forţa de răspuns a NATO în cazuri de nevoie. 42 de militari asigură funcţionarea acestei structuri, dintre care 27 de posturi revin României, ca ţară gazdă. Într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România, directorul general pentru Afaceri Strategice din Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti, Dan Neculaescu, a apreciat că România se află acum la cel mai ridicat nivel de securitate după primirea în Alianţa Nord-Atlantică, mai ales pe fondul deciziilor recente de întărire a flancului estic al NATO.
Priorităţile sesiunii parlamentare de toamnă
Trimis spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis, noul Cod Fiscal – primul act normativ important pe agenda sesiunii parlamentare de toamnă de la Bucureşti – a trecut de Parlament. Săptămâna trecută, liderii politici deciseseră, prin consens, că actul normativ va fi adoptat în forma iniţială, aprobată deja în legislativ în urmă cu două luni, dar unele măsuri vor fi aplicate în etape. Principala măsură vizează scăderea în două etape a TVA – la 20% din ianuarie anul viitor şi la 19% din 2017. Calculele arată că, odată votate în legislativ, măsurile din Codul Fiscal, alături de creşterea salariilor din sănătate, decisă recent prin ordonanţă de urgenţă, induc un deficit bugetar de circa 1,7%. Premierul Victor Ponta dă, însă, asigurări că nu vor fi niciun fel de probleme, impactul bugetar provocat de reducerea TVA putând să fie acoperit din nivelul colectărilor. Legea salarizării, dar şi legea votului prin corespondenţă sau cea a bugetului sunt şi ele priorităţi ale sesiunii parlamentare, alături de alte acte normative care se referă la învăţământul profesional sau un nou sistem de redevenţe.
Ziua limbii române
Manifestări culturale au fost organizate simultan în România, Republica Moldova vecină şi în comunităţile din diaspora pentru a marca Ziua Limbii Române, pe 31 august. Într-un mesaj, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a declarat că evenimentele organizate, inclusiv la misiunile diplomatice, aduc un omagiu istoriei şi culturii române şi contribuţiei importante a limbii române, care acum este limbă oficială a UE, la patrimoniul cultural european şi universal. Numeroase ambasade, oficii consulare şi institute culturale româneşti în străinătate au organizat concerte, spectacole folclorice sau recitaluri de poezie, expoziţii dedicate unor importanţi scriitori români, prelegeri, proiecţii de film, spectacole de teatru, participări la festivaluri etnografice sau întâlniri cu comunităţile româneşti din regiune. Limba română este limba maternă a circa 30 milioane de persoane, iar ca limbă străină este obiect de studiu în unităţi de învăţământ superior din 45 de state ale lumii.
Festivalul Enescu
La Bucureşti este în desfăşurare Festivalul Internaţional de Muzică „George Enescu” – unul dintre cele mai prestigioase evenimente de acest gen din Europa. Un adevărat regal muzical, aşteptat cu nerăbdare de melomani. Peste 3 mii de artişti români şi străini din elita mondială a muzicii clasicevor urca pe scena festivalului. Printre marile orchestre prezente în acest an se numără San Francisco Symphony, Orchestra Operei din Munchen, London Symphony Orchestra, Filarmonica din Viena, Orchestra din Sankt Petersburg, Filarmonica din Monte Carlo sau Orchestra din Amsterdam. Festivalul Enescu va continua să existe şi face parte din identitatea noastră ca naţiune, a declarat ministrul culturii, Ionuţ Vulpescu, în mesajul de deschidere: „Festivalul „George Enescu” s-a născut în vremuri potrivnice, a crescut, trecând peste multe greutăţi şi adversităţi, şi ajuns la maturitate, va continua să existe. Tăria şi imporanţa lui vin tocmai din această continuitate. Este angajamentul şi obligaţia noastră faţă de Enescu şi faţă de România, pentru că festivalul face parte acum din identitatea noastră ca naţiune.” Organizat pentru prima dată în 1958, la trei ani de la moartea celebrului compozitor român, festivalul a fost întrerupt în 1971 de regimul comunist, însă a fost reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se desfăşoară din doi în doi ani.
