Retrospectiva săptămânii 30.01 – 05.02.2022
Sumar: Starea de alertă prelungită în România / O nouă sesiune parlamentară la București / Mai mulți militari americani în România / Reuniune B9 la București
Daniela Budu, 05.02.2022, 13:13
Starea de alertă prelungită în România
Starea de alertă se prelungește în România pentru încă 30 de zile, începând cu 7 februarie. Rămân în vigoare majoritatea restricțiilor. O modificare importantă este aceea că vor avea acces în supermaketurile din malluri și persoanele care nu au certificat COVID, adică cele care nu s-au vaccinat, nu au trecut prin boală sau nu au test. La rândul său, Ministerul Sănătății a schimbat regulile în ceea ce privește izolarea persoanelor confirmate cu COVID-19, fiind redusă perioada de izolare la 7 zile, față de 10, pentru cei nevaccinați și la 5 zile, față de 7, pentru cei vaccinați. România a depăşit, marți, cel mai mare număr de infectări de la debutul pandemiei de coronavirus – 40.000 de noi cazuri de Covid-19 în 24 de ore. Chiar și în aceste condiții, autoritățile au anunțat că niciun județ nu a atins pragul de 75% paturi ocupate din cele alocate pentru pacienții COVID-19. Astfel, potrivit noilor reglementări, școlile și grădinițele vor continua cu prezență fizică în toată țara, chiar dacă numărul copiilor infectați este mai mare decât în celelalte valuri ale pandemiei. Cât privește certificatul verde, acesta este deocamdată valabil pe teritoriul României şi pentru cei care au depăşit nouă luni de la doza a doua. La intrarea în țară, însă, el este valabil doar cu doza booster dacă au trecut mai mult de nouă luni de la schema completă de vaccinare. România se aliniază astfel reglementărilor europene, valabile de la 1 februarie. Cei nevaccinați, care nu au trecut prin boală sau care nu prezintă un test COVID negativ vor intra în carantină doar 5 zile la venirea în România.
O nouă sesiune parlamentară la București
Parlamentul a marcat joi, printr-o şedinţă solemnă, împlinirea a 15 ani de la aderarea României la UE. Discursurile au punctat situaţia actuală în plan internaţional şi provocările de securitate, nevoia de solidaritate şi unitate între ţările comunitare, precum şi păstrarea în actualitate a proiectului european. Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că stabilitatea, prosperitatea şi securitatea României sunt garantate de apartenenţa la UE şi la NATO.
Nicolae Ciucă: „Unitatea şi solidaritatea europeană şi transatlantică sunt unica opţiune viabilă pentru a putea gestiona eficient provocările şi a valorifica oportunităţile”. Reprezentanţii grupurilor parlamentare au apreciat că aderarea României la UE a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria ţării. Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, consideră că „prin reformele pe care şi le-a asumat, România este un actor european care poate să asigure continuitate în susţinerea stabilităţii şi predictibilităţii sistemului fiscal”.
Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, la 15 ani de la aderarea la UE este nevoie de „o nouă agendă europeană pentru România, care să asigure dezvoltarea țării şi folosirea oportunităţilor disponibile la nivel european în interesul românilor”.Marți, Senatul şi Camera Deputaţilor de la București au început prima sesiune parlamentară ordinară din acest an. Sunt aşteptate decizii asupra unor proiecte importante precum plafonarea preţurilor din energie şi compensarea facturilor pentru consumatorii casnici. Legea offshore, care ar debloca exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră este şi ea pe agendă.
Mai mulți militari americani în România
Aproximativ o mie de militari americani vor ajunge în perioada următoare din Germania în România, iar aproximativ 2.000 vor veni din Statele Unite în Polonia şi Germania. Potrivit Pentagonului, este vorba despre misiuni temporare pentru consolidarea apărării aliaţilor europeni, în contextul tensiunilor cu Rusia, care a masat forţe importante la frontiera cu Ucraina. Cât privește militarii trimişi în România, este vorba despre un batalion de atac şi o unitate de infanterie, organizate pentru a fi desfăşurate pe termen scurt. Efectivele se vor adăuga celor aproximativ 900 de militari americani staționați permanent în România și structurilor trimise periodic pentru exerciții militare comune. Bucureștiul a salutat iniţiativa SUA şi a apreciat că aceasta va avea un rol important de descurajare a oricăror evoluţii negative de securitate în regiune şi de întărire a capacităţilor defensive ale Armatei. De altfel, șeful statului, Klaus Iohannis, și-a exprimat, recent, susţinerea pentru creşterea prezenţei militare a NATO şi, respectiv, a SUA în România şi în zona Mării Negre. De partea sa, Rusia a calificat drept distructivă decizia Pentagonului de a trimite militari suplimentari în Europa de Est. Kremlinul o consideră o măsură nejustificată, care creşte tensiunile militare şi reduce posibilitatea unei decizii politice.
Reuniune B9 la București
La Bucureşti s-a desfăşurat, joi, o rundă de consultări în formatul București 9 pe tema situaţiei de securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre. Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a atras atenţia că e nevoie de echilibru între nordul şi sudul flancului estic al NATO. Bogdan Aurescu „Prezenţa aliată pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în partea de sud, acolo unde se află România, dacă este comparată cu un actuala prezenţă rusă în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre este clar o prezenţă de câteva ori mai mică. Deci nu se poate în niciun caz vorbi despre o desfăşurare de forţe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia”.
Invitat special la reuniune, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a explicat că prezenţa franceză şi cea americană în România sunt perfect complementare, iar Parisul consideră că întărirea posturii de apărare şi descurajare poate duce la detensionarea situaţiei. La consultări a participat și ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. De altfel, în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Ucraina şi a situaţiei de securitate din regiune şi din regiunea Mării Negre, președintele Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski.Cei doi oficiali au discutat despre situaţia securităţii din Marea Neagră şi despre iniţiativele Kievului care vizează consolidarea cooperării cu ţările partenere din această regiune, precum și despre implementarea de către Ucraina a strategiei de integrare europeană.