Retrospectiva săptămânii 3.01 – 9.01.2016
Şeful executivului de la Bucureşti în vizită la Berlin/ Guvernatorul BNR a vorbit despre starea economiei româneşti/ Banca Mondială îmbunătăţeşte prognoza privind creşterea economică a României în 2016.
Mihai Pelin, 09.01.2016, 12:33
Şeful executivului de la Bucureşti în vizită la Berlin
Premierul Dacian Cioloş şi cancelarul Angela Merkel au discutat, joi, la Berlin pe tema relaţiilor româno-germane, precum şi despre perspectiva României de a deveni membră a spaţiului Schengen. Totodată, cei doi şefi de guvern au evidenţiat tendinţa pozitivă înregistrată de România în combaterea corupţiei, ceea ce, în opinia lor, ar trebui să se reflecte şi în viitorul raport al Comisiei Europene privind evaluarea progreselor Bucureştiului în domeniul judiciar. Angela Merkel a apreciat importanţa României, inclusiv ca partener economic, dar a atras atenţia că trebuie îndeplinite unele condiţii pentru intensificarea relaţiilor în acest domeniu. Printre ele, cancelarul german a enumerat îmbunătăţirea sistemului juridic românesc şi combaterea corupţiei. În ceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul de liberă circulaţie, Dacian Cioloş a reamintit că Bucureştiul a îndeplinit condiţiile tehnice de aderare şi a evidenţiat faptul că România acţionează deja ca un stat membru Schengen în ceea ce priveşte controlul frontierelor. Vizita premierului român s-a încheiat cu o întâlnire organizată la Ambasada României cu reprezentanţii comunităţii românilor din Germania.
Guvernatorul BNR a vorbit despre starea economiei româneşti
Creşterea salariilor este inevitabilă în România, în contextul integrării europene, însă concubinajul acesteia cu reducerea taxelor trebuia evitat, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a adăugat că ar fi bine ca veniturile să urce prudent, pentru a nu fi reduse ulterior. În opinia sa, în acest an electoral, autorităţile trebuie să fie mai prudente în privinţa macrostabilităţii, astfel încât creşterea economică să nu fie erodată mai târziu de creşteri de dobânzi, de inflaţie sau de deprecieri de curs. El a mai spus că, anul trecut, moneda naţională, leul, a fost stabilă deoarece condiţiile macroeconomice din 2015 au fost stabile şi nu a fost nevoie de intervenţii susţinute ale Băncii Centrale. În prezent, contextul internaţional este mai tulbure decât anul trecut, iar volatilităţi mai mari sau mişcări ample de capitaluri pot crea dezechilibre temporare în piaţă, a avertizat Mugur Isărescu.
Banca Mondială îmbunătăţeşte prognoza privind creşterea economică a României în 2016
În ultimul său raport privind evoluţiile economiei globale, Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României în acest an, de la 3,2 la 3,9%, iar pentru 2017 de la 3,5% la 4,1 procente. Instituţia a majorat şi estimarea privind avansul anual al Produsului Intern Brut al României pentru anul 2015: de la 3 la 3,6%. Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală – care include şi România, dar nu şi zona euro – instituţia financiară estimează un ritm de creştere de 3% pentru 2016 şi de 3,5% pentru anii 2017 si 2018. Banca Naţională a României a precizat că accelerarea creşterii economiei româneşti în trimestrul III al anului trecut a fost susţinută de expansiunea consumului privat, pe fondul creşterii veniturilor populaţiei, al redresării activităţii de creditare, al reducerii impozitării directe şi al sporirii încrederii în economie. Instituţia a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul 1,75% pe an şi să reducă rata rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale băncilor. La sfarşitul anului trecut, România avea rezerve valutare de 32 de miliarde de euro.
România sub asaltul iernii
România s-a confruntat cu prima ninsoare mai serioasă din această iarnă, dar, spre deosebire de anii trecuţi, aceasta nu a provocat haos pe şosele, în traficul aerian, feroviar şi maritim. Totuşi, mai multe persoane şi-au pierdut viaţa din cauza temperaturilor scăzute, care au atins şi minus 20 grade Celsius. Vremea rea a pus stăpânire pe aproape toată România, care s-a aflat sub mai multe atenţionări de ninsori, polei, ploaie şi vânt. Pe căile ferate au fost impuse restricţii de viteză, iar unele trenuri au înregistrat întârzieri. În condiţii de iarnă s-a desfăşurat şi traficul rutier şi aerian, unde mai multe curse au inregistrat intarzieri, iar un avion a ieşit de pe pista, la aterizare, la Cluj (centru), pentru că pista era plină de zăpadă. În porturile româneşti la Marea Neagră activitatea a fost suspendată, temporar, din cauza vantului puternic. Deşi în sud stratul de zăpadă depus nu a depăşit 10 centimetri, în Bucureşti s-a circulat cu dificultate deoarece cei care se ocupau cu deszăpezirea şi-au făcut treaba cu întărziere.
Priorităţi bugetare pentru Armata română
Pentru 2016, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a anunţat creşterea la peste 400 a numărului exerciţiilor pe care le vor face militarii români. Dintre acestea, mai mult de 100 vor fi multinaţionale. Totodată, va fi sporită capacitatea operaţională a Armatei pe fondul suplimentării alocărilor bugetare. În 2017, bugetul Apărării ar urma să atingă nivelul de 2% din PIB, iar acest procent va fi menţinut pentru cel puţin 10 ani, spun autorităţile. Membră a NATO din 2004, România şi-a consolidat poziţia în Alianţă după ce, în a doua jumătate a anului trecut, la Bucureşti au fost activate două comandamente aliate – al Diviziei Multinaţionale de Sud-Est şi al Unităţii de Integrare a Forţelor NATO. Totodată, a fost declarată capabilitatea tehnică a scutului american antirachetă de la Deveselu, din sudul României, principalele sale componente fiind finalizate.
