Retrospectiva săptămânii 29.10 – 04.11.2023

Sumar: Proiectul viitoarei legi a pensiilor, în dezbatere publică/ Noile măsuri fiscal-bugetare, în vigoare de la 1 noiembrie/ Proteste sindicale/ Vera Jourova la Bucureşti

Ştefan Stoica, 04.11.2023, 12:00

Proiectul
viitoarei legi a pensiilor, în dezbatere publică

Proiectul noii
legi a pensiilor a intrat, săptămâna aceasta, în dezbatere publică, iar
coaliţia social-liberală la guvernare şi-a fixat un termen ambiţios, 20
noiembrie, pentru adoptarea lui. Legea ar urma să intre în vigoare la 1
ianuarie, dată de la care toate pensiile vor fi majorate cu aproape 14
procente. O altă creştere a pensiilor, rezultat al recalculării ce se va face pe
baza noii legi, ar urma să aibă loc la 1 septembrie anul viitor.

Potrivit
proiectului, stagiul minim de contribuţie pentru a beneficia de pensie va fi de
15 ani, iar pentru a ieşi anticipat din activitate vor fi necesari 35 de ani de
cotizare. Până în 2035, vârsta de pensionare se va egaliza, pentru bărbaţi şi
femei, la 65 de ani. Totuşi, femeile care au crescut copii vor putea beneficia
de reducerea vârstei standard de pensionare, în funcţie de numărul lor.
Sporurile nepermanente contributive, precum plata cu ora, al treisprezecelea
salariu sau premiile, vor fi calculate la pensie.

Iniţiatorii noii legi susţin
că şi-au propus să elimine inechităţile din sistem, care permiteau ca salariaţi
cu aceeaşi vechime şi cu funcţii identice să beneficieze de pensii diferite. Premierul
Marcel Ciolacu a dat asigurări că, în urma recalculării, nicio pensie nu va fi
mai mică faţă de valoarea aflată în plată astăzi.

Noile măsuri
fiscal-bugetare, în vigoare de la 1 noiembrie

Criticate aspru de mediul de afaceri şi contestate de
opoziţie, fără succes, la Curtea Constituţională, măsurile din pachetul
fiscal-bugetar pentru care cabinetul de la Bucureşti şi-a asumat răspunderea au
intrat în vigoare pe 1 noiembrie. Microîntreprinderile vor plăti impozit 1% pe
cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și 3% dacă
veniturile depășesc această sumă. Companiile mari, cu afaceri de peste 50 de
milioane de euro, vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri, iar băncile
un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, pentru a
reveni la o taxă de 1% peste 3 ani. Şi companiile din petrol și gaze cu afaceri
de peste 50 milioane de euro vor plăti impozit suplimentar de 0,5%.

Scutirea de
impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei, echivalentul a
2000 de euro. Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu
vor mai fi scutiţi de plata contribuţiei la sănătate. Pentru ca veniturile
angajaţilor din aceste sectoare, puternic contributoare la PIB, să nu fie
afectate, executivul a majorat, în cazul lor, în această săptămână, salariul
minim.

Vor beneficia de măsură peste 400.000 de salariaţi din construcţii şi
170.000 din industria agroalimentară. Intrarea în vigoare
nu a scutit pachetul fiscal-bugetar de criticile oamenilor de afaceri.
Aceştia spun că noile taxe vor reduce investiţiile străine şi vor avea un efect
contrar celui estimat în privinţa diminuării deficitului, care ar putea urca la
20 de miliarde de euro. Potrivit mediului de afaceri, măsurile ar fi trebuit să
vizeze în primul rând combaterea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea colectării
veniturilor şi eficientizarea activităţii Fiscului, nu afectarea mediului de
afaceri prin creşterea fiscalităţii.

Proteste
sindicale

Angajaţii de la
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi ai caselor judeţene au declanşat,
joi, proteste pe perioadă nedeterminată. Activitatea cu publicul va fi blocată
şi angajaţii vor protesta în birouri până când vor primi salarii mai mari, a
anunţat Blocul Naţional Sindical, care îi reprezintă.

BNS susţine că, din 2018,
aceşti salariaţi nu au mai beneficiat de nicio creştere salarială şi că resurse
financiare pentru majorări ar exista.

Protestul angajaţilor de la casele de
asigurări de sănătate afectează decontarea cheltuielilor prestatorilor de
servicii medicale şi asigurarea cu medicamente şi materiale sanitare din programele
naţionale de sănătate pentru pacienţii cu boli cronice.

Ministrul sănătăţii,
Alexandru Rafila, a transmis că întreruperea acordării de servicii medicale nu
poate fi acceptată şi speră că va exista un dialog între conducerea Casei
Naţionale şi angajaţi. El a mai spus că, deşi CNAS are cel mai mare buget din
România, există o problemă de contributivitate, întrucât doar 5 milioane de
oameni contribuie la fondul de asigurări, în vreme ce 19 milioane beneficiază
de servicii medicale.

Vera Jourova la
Bucureşti

Mecanismul
statului de drept, combaterea dezinformării şi tranziţia digitală au dominat
discuţiile pe care vicepreşedinta Comisiei Europene, Věra Jourová, le-a avut la
Bucureşti cu oficialii români. Ea a declarat că România stă bine la capitolul
justiţie, însă a adăugat că este nevoie de alte reglementări legale pentru ca
cetăţenii să aibă acces la un sistem judiciar bine pregătit. În privinţa
digitalizării, Věra Jourová a opinat că România are un potenţial deosebit şi a
amintit că, în Planul de Redresare şi Rezilienţă, 5 miliarde de euro revin digitalizării
afacerilor, reţelei 5G, precum şi educaţiei şi e-guvernării.

Ministrul
justiţiei, Alina Gorghiu, a dat asigurări că Bucureştiul va continua să
modernizeze sistemul judiciar, va adopta o legislaţie predictibilă şi va
intensifica activitatea Direcţiei Anticorupţie şi a DIICOT pe teme importante
ca traficul de droguri şi de persoane.