Retrospectiva săptămânii 29.01 – 04.02.2017
Proteste de amploare împotriva unor măsuri luate, la scurt timp de la instalare, de noul guvern de la Bucureşti.
Corina Cristea, 04.02.2017, 07:10
Sute de mii de români au ieşit în stradă pentru a protesta, seri la rând, împotriva unor măsuri luate, la scurt timp de la instalare, de noul guvern de la Bucureşti. Este vorba de modificarea, prin ordonanţă de urgenţă, a Codurilor Penal şi de Procedură Penală şi de elaborarea unui proiect de lege privind graţierea – iniţiative care duc România la periferia Europei, spun criticii acestora.
Noaptea, ca hoţii!, Dragnea, groparul ţării, Zi de zi aici vom fi – sunt doar câteva din sloganurile care au răsunat în faţa sediului executivului din Bucureşti, în oraşe mai mari sau mai mici din România, dar şi în diaspora, la Londra, Paris, Bruxelles sau Roma protestatarii exprimându-şi solidaritatea cu cei din ţară. Sunt cele mai ample proteste de după revoluţia anticomunistă din 1989. Prin modificările aduse, sub pragul unui prejudiciu de 200.000 de lei, abuzul în serviciu nu va mai fi sancţionat penal. Iar favorizarea infractorului, inclusiv prin adoptarea de acte normative, a fost dezincriminată. Ordonanţa mai prevede că favorizarea infractorului se dezincriminează şi dacă fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul II. Guvernanţii invocă armonizarea legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, dar criticii măsurilor consideră că nu se justificau graba şi modalitatea aleasă.
Oamenii sunt revoltaţi de maniera în care au fost modificate Codurile şi spun că în spatele argumentelor date de guvernanţi stă de fapt interesul de a scoate basma curată politicieni, oficiali locali şi anumiţi oameni de afaceri. Între aceştia şi pe liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru încercarea de fraudare, în 2012, a referendumului de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, şi anchetat în prezent într-un alt dosar, pentru instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual, prejudiciul fiind sub pragul nou stabilit, de 200 de mii de lei.
Este inadmisibil, o bătaie de joc ca Guvernul să adopte noaptea, fără să fie inclusă pe ordinea de zi, o ordonanţă de urgenţă într-un domeniu atât de sensibil. Această chestiune nu este tolerabilă – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a sesizat Curtea Constituţională cu privire la un posibil conflict juridic între guvern, sistemul de justiţie şi Parlament. Nu este singura contestare a ordonanţei de urgenţă, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General şi Avocatul Poporului numărându-se între instituţiile care au luat poziţie în acest sens. Preşedintele Iohannis a adresat, pe de altă parte, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o scrisoare în care solicită să prezinte în legislativ un mesaj referitor la modificările aduse de către Guvern legislaţiei penale, precum şi la evenimentele generate de acestea. Opoziţia de dreapta, formată din USR şi PNL, a depus o moţiune de cenzură – o iniţiativă cu puţine şanse însă de a duce la căderea guvernului Sorin Grindeanu, dată fiind majoritatea confortabilă din Parlament a binomului PSD – ALDE, chiar dacă există şi social-democraţi care nu agrează noile decizii.
Camera de Comert Americană în România si-a exprimat dezamăgirea şi a precizat că actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene. La rândul lor, ambasadele Franţei, Germaniei, Olandei, Belgiei, Canadei şi Statelor Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evenimentele din ultimele zile, precizând că acţiunile guvernului riscă să afecteze grav parteneriatele cu România, bazate pe valori comune specifice UE şi NATO. Într-un comunicat comun, cele şase reprezentanţe diplomatice consideră că modificările adoptate de executiv subminează progresele în privinţa statului de drept şi luptei anticorupţie, dar şi poziţia României în comunitatea internaţională. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, şi prim vicepreşedintele instituţiei, Frans Timmermans, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România şi au reamintit că eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, aplicat României de 10 ani, depinde de ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei.
O dezbatere pe tema democraţiei şi justiţiei în România a avut loc, joi, la Parlamentul European, aceasta constituindu-se într-un schimb de replici între europarlamentarii romani din partide diferite. Frans Timmermans a atras, cu acest prilej, atenţia că România şi-ar putea pierde fondurile europene şi a făcut apel la Guvernul României să reconsidere ordonanţele de urgenţă. Premierul Sorin Grindeanu a răspuns Bruxelles-ului printr-o scrisoare în care reafirmă că lupta împotriva corupţiei rămîne o prioritate a Guvernului de la Bucureşti. La capătul unei întâlniri cu liderii PSD din teritoriu – întâlnire în cadrul căreia le-a fost reconfirmată susţinerea pentru măsurile adoptate, premierul Sorin Grindeanu şi liderul social-democrat Liviu Dragnea au susţinut o conferinţă de presă în care au încercat să demonteze acuzaţiile primite. În pofida protestelor, a criticilor şi a atenţionărilor, executivul de la Bucureşti rămâne inflexibil.
