Retrospectiva săptămânii 28.01 – 03.02.2018
România are un nou Guvern/Justiţia română a fost temă la discuţii la Bruxelles/Decizie neaşteptată pentru dosarul Microsoft/Fonduri europene pentru România
Daniela Budu, 03.02.2018, 07:34
România are un nou Guvern
Al treilea Guvern al coaliţiei PSD-ALDE s-a instalat, luni, la Bucureşti.
În decembrie 2016, PSD câştiga categoric alegerile parlamentare şi, alături de
ALDE, prelua puterea. După numai o jumătate de an, partidul marca o premieră în
politica românească post-comunistă: îşi răsturna, prin moţiune de cenzură,
propriul Guvern, condus de Sorin Grindeanu. Luna aceasta, conducerea
social-democrată şi-a retras sprijinul politic şi pentru următorul premier -
Mihai Tudose – şi a desemnat-o în locul lui pe eurodeputata Vorica Dăncilă, care a devenit prima femeie prim – ministru
din istoria României. Membrii Cabinetului au depus jurământul în faţa
preşedintelui Klaus Iohannis: Aveţi
o misiune dificilă. Va trebui să convingeţi, plecând cu un capital de încredere
redus, generat în primul rând de erorile politice şi administrative făcute de
precedentele două Cabinete. Preluaţi, aşadar, din start, şi factura eşecului
celor două Guverne anterioare, propuse tot de această majoritate şi aveţi cu
atât mai mult obligaţia să depuneţi toate eforturile pentru ca lucrurile să
revină pe făgaşul normal. Potrivit premierului Viorica Dăncilă, principalele
direcţii ale programului de guvernare sunt investiţiile în infrastructură,
creşterea veniturilor populaţiei, reforma administrativă şi o reducere a
birocraţiei. Totodată, obiectivul noului Guvern este ca, în 2020, România să
fie în prima jumătate a clasamentului celor mai puternice economii din Uniunea
Europeană.
Justiţia română a fost temă
la discuţii la Bruxelles
Preşedintele român, Klaus Iohannis, a discutat cu responsabilii
comunitari despre funcţionarea statului de drept, temă care preocupă clasa
politică şi opinia publică din ţară. Statul de drept este o chestiune vitală
pentru România şi nimeni nu are îndoieli în privinţa funcţionării acestuia – a
afirmat, la Bruxelles, Klaus Iohannis, la conferinţa de presă comună cu
preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. El a declarat că
problemele referitoare la legile justiţiei şi la codurile penale trebuie
rezolvate în România, fără a aştepta soluţii din afara ţării. Klaus Iohannis: Sunt hotărât şi convins că voi
reuşi ca aceste discuţii să se termine cu legi, care vor fi în varianta cea mai
bună, legi care pot fi folosite practic. Dar cel mai important obiectiv al meu
rămâne acelaşi: independenţa justiţiei româneşti este intangibilă, este o
chestiune pentru care mă voi implica total şi voi face tot, absolut tot ce
poate să facă un preşedinte pentru a păstra lucrurile aşa. La rândul
său, şeful Executivului comunitar a apreciat că sistemul judiciar din România
funcţionează şi că nu se poate spune că Bucureştiul ar nesocoti statul de
drept, cât timp deciziile Curţii Constituţionale sunt respectate. Dar, a
avertizat Juncker, este inacceptabil ca România să facă paşi înapoi pe acest
drum. De respectarea acestor principii, consideră el, depind şi ridicarea Mecanismului de Cooperare
şi Verificare (MCV), prin care Bruxellesul monitorizează progresele şi
restanţele justiţiei din România încă de la admiterea în UE, în 2007, şi
primirea în Spaţiul Schengen, refuzată Bucureştiului de cancelarii occidentale
influente, ce acuză tocmai corupţia persistentă din administraţia românească. Ambasadele
a şapte membri ai Uniunii şi Comisia Europeană şi-au exprimat preocuparea faţă
de modificarea legilor justiţiei din România.
Decizie neaşteptată pentru
dosarul Microsoft
Şapte foşti miniştri cercetaţi pentru abuz în serviciu în marele
dosar de corupţie Microsoft, legat de programul ce a vizat informatizarea
şcolilor din România şi cu un prejudiciu total de aproape 70 de milioane de
dolari, scapă pentru totdeauna de anchetă. Noul procuror care a preluat cazul a
descoperit că suspecţii au fost puşi sub acuzare după ce infracţiunile s-au
prescris. Potrivit DNA, cei şapte miniştri – care au deţinut, în diferite
guverne, portofoliile Educaţiei, Finanţe si Comunicaţii – au fost cercetaţi
pentru că ar fi iniţiat şi susţinut, după caz, proiectele unor hotărâri de
guvern prin care s-a aprobat încheierea contractului cu firma Fujitsu Siemens
Computers care viza închirierea de licenţe Microsoft destinate şcolilor. Pe de
altă parte, doi oameni de afaceri au fost trimişi în judecată în acelaşi dosar,
pentru spălare de bani.
Fonduri europene pentru
România
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a
îndemnat România, în cadrul vizitei pe care a făcut-o săptămâna aceasta la
Bucureşti, să accelereze implementarea proiectelor cu bani europeni şi s-a
declarat nemulţumită că finalizarea proiectelor de infrastructură, de exemplu,
este întârziată şi că, în general, autorităţile sunt lente în implementare. Ea
a atras atenţia că, în ciuda progreselor făcute în ultimele luni, România riscă
să piardă fonduri comunitare importante. Există, în continuare, pericolul de a fi pierduţi bani, iar efortul nu
trebuie întrerupt, ci, dimpotrivă, amplificat. Mă bucur că au fost propuse o
serie de măsuri care, dacă ar fi aplicate, ar putea aduce rezultate imediate,
evitând astfel situaţia în care România pierde importante sume din banii
europeni prin dezangajare. La întâlnirea cu oficialul de la Bruxelles,
guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a declarat că în ultimii zece
ani, de când este membră a UE, România a beneficiat de fonduri europene de la
bugetul comunitar de peste 45 de miliarde de euro. Dacă este luată în considerare
contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete de fonduri
europene au fost de circa 30 de miliarde de euro, a specificat Isărescu.
Oficialul BNR a insistat că fondurile europene sunt şansa de modernizare a
României, în infrastructura de transport, de educaţie şi sănătate. El a
avertizat că, fără aceşti bani de la UE, România ar rămâne fără o sursă
esenţială de capital şi a subliniat că întârzierea intrării banilor europeni
sau intrarea unor sume mai mici influenţează piaţa valutară.