Retrospectiva săptămânii 27.10 – 02.11.2019
Continuă serialul “Comisarul / Echipa Orban, înaintea votului de învestitură / 14 pentru Preşedinţie / Colectiv, patru ani după
Bogdan Matei, 02.11.2019, 11:50
Continuă serialul “Comisarul
”Există îndoieli serioase” că noua propunere de comisar european din partea României a fost făcută de guvernul de la Bucureşti ”în mod legitim”, întrucât acesta nu s-a coordonat cu preşedintele Klaus Iohannis – a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva. Ea a precizat că ”nu este vorba despre ”da” sau ”nu” sau despre o respingere” şi că subiectul trebuie clarificat în România. Date fiind provocările şi oportunităţile ce urmează, este în interesul tuturor ca Europa să avanseze fără a mai întârzia şi, oricine ar fi candidatul român, el trebuie să fie acceptabil pentru preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi trebuie, de asemenea, să obţină sprijinul necesar în Parlamentul European” – a subliniat d-na Andreeva. Premierul PSD în exerciţiu Viorica Dăncilă îl propusese pe fostul ministru delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, pentru funcţia de comisar european din partea României.
Preşedintele Iohannis a apreciat, însă, că şefa Guvernului, demisă, pe 10 octombrie, prin moţiune de cenzură, nu mai are nicio legitimitate să propună un candidat. Anterior, au eşuat alte două propuneri social-democrate: foştii miniştri Rovana Plumb, respinsă de comisia juridică a Legislativului comunitar, din motive de integritate, şi Dan Nica, pentru care nici n-au mai început procedurile, după ce Guvernul care l-a propus a picat testul moţiunii în Parlament.
Echipa Orban, înaintea votului de învestitură
13 din cei 16 candidaţi la posturile de ministru, propuşi de premierul desemnat, Ludovic Orban, pentru guvernul său monocolor PNL, au obţinut avize pozitive în urma audierilor desfăşurate în comisiile de specialitate ale Legislativului. Excepţie au făcut Ion Ştefan, propus să preia Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Violeta Alexandru, pentru Ministerul Muncii, şi Florin Cîţu, nominalizat la Finanţele Publice. La finalul audierilor, premierul desemnat a calificat avizele negative drept politice şi s-a declarat mulţumit de prestaţia candidaţilor. El a afirmat că va merge în Parlament cu aceleaşi propuneri de miniştri. Avizul comisiilor parlamentare de specialitate este consultativ.
În replică, şeful Camerei Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, a menţionat că există o cutumă potrivit căreia candidaţii care nu au obţinut avize favorabile în comisii trebuie schimbaţi de către premierul desemnat. Echipa Orban are nevoie să strângă de 233 de voturi pentru a se muta la Guvern. Pentru a-şi asigura voturile, Ludovic Orban a semnat acorduri şi înţelegeri politice cu USR, UDMR, PMP, ALDE şi deputaţii minorităţilor naţionale.
14 pentru Preşedinţie
Nu foarte animată şi, constată comentatorii, defel pasionantă, continuă campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de luna aceasta, la care candideaza 14 persoane. Sunt aspiranţi din partea tuturor formaţiunilor parlamentare: preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis, susţinut de PNL (în opoziţie), premierul PSD în exercitiu Viorica Dăncilă, Dan Barna (USR-PLUS), Theodor Paleologu (PMP), Mircea Diaconu, sprijinit de ALDE şi Pro România, şi Kelemen Hunor (UDMR). Reprezintă partide extraparlamentare candidaţii Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian-Constantin Popescu, John-Ion Banu, Ramona-Ioana Bruynseels şi Viorel Cataramă. Bogdan Stanoevici si Alexandru Cumpănaşu sunt candidati independenti. Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 10 noiembrie, iar al doilea pe 24.
Conform unei hotărâri de Guvern, românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie. Tările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare sunt Spania (148), Italia (142), Germania (84), Marea Britanie (73), Franţa (48), SUA (38) şi Republica Moldova (36). Cei care s-au înregistrat în prealabil online au început, deja, să voteze prin corespondenţă.
Colectiv, patru ani după
Miercuri, la Bucureşti, ceremonii religioase şi un marş de protest au marcat împlinirea a patru ani de când România a trăit cea mai mare catastrofă civilă în cele trei decenii ale istoriei sale postcomuniste. Pe 30 octombrie 2015, în timpul unui concert organizat în clubul bucureştean de noapte Colectiv, un foc de artificii a aprins buretele cu care erau capitonaţi stâlpii şi pereţii sălii supraaglomerate, cu o singură uşă de evacuare. De la arsuri sau din cauza amestecului de substanţe toxice inhalate, 64 de oameni au murit şi aproape 200 au fost răniţi. Bilanţul deceselor a ajuns la 65, doi ani după incendiu, când un supravieţuitor s-a sinucis. În procesul intentat proprietarilor clubului nu s-a dat, încă, vreo sentinţă. Ministrul Sănătăţii din epocă, Nicolae Bănicioiu, nu s-a prezentat la sediul Parchetului General, unde fusese citat ca martor într-un dosar penal in rem legat de acţiunile autorităţilor după incendiu.
Pe de altă parte, un grup civic din Iaşi a depus o plângere penală la Parchet contra responsabililor din Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, în frunte cu longevivul secretar de stat Raed Arafat, şef acolo din 2007. Aceştia sunt acuzaţi de tăinuire de probe video importante, după ce presa a prezentat o înregistrare video, necunoscută până acum, cu intervenţia echipajelor ISU ce au ajuns la locul tragediei.
Am ştiut cu toţii cât de haotică a fost intervenţia, am suspectat din primul moment lipsa de profesionalism şi de empatie a ‘salvatorilor, iar probele video au confirmat bănuielile noastre – acuză militanţii civici. Arafat spune că nu a ştiut despre înregistrare şi că nu îşi dă demisia, dar va pleca dacă i-o va cere premierul.
