Retrospectiva săptămânii 27.09 – 03.10.2020

Sumar: Alegeri locale pe timp de pandemie / Creştere record a infectărilor zilnice / Raportul Comisiei Europene privind statul de drept şi răspunsul Bucureştiului / Prognoze economice mai puţin optimiste

Ştefan Stoica, 03.10.2020, 11:30

Alegeri locale pe timp de pandemie

46% dintre românii cu drept de vot au mers, duminica trecută, la urne, pentru a-si alege autorităţile locale. Deşi mai scăzută faţă de ultimul scrutin de acest tip, prezenţa a fost una bună în contextul complicat creat de pandemie, care a impus măsuri de securitate sanitară fără precedent în duminica electorală.

Votul nu a rămas fără urmări şi anunţă o confruntare dură şi la parlamentarele din decembrie. În premieră, liberalii, la guvernare, au câştigat votul politic, dublându-şi, practic, numărul de preşedinţi de consiliu judeţean şi adjudecându-şi cele mai multe primării de municipii. În plus, PNL a spart monopolul social-democraţilor în judeţe fidele acestora de 2-3 decenii. Totuşi, PSD, numărul unu în legislativ, este, în continuare, partidul politic care deţine cele mai multe primării şi locul întâi la preşedinţii de consiliu judeţean.

Marea pierdere pentru partid o reprezintă Bucureştiul, pe care îl controlase total timp de patru ani. Independentul Nicuşor Dan, susţinut de PNL şi USR-PLUS, va fi noul edil al capitalei, în locul Gabrielei Firea. Iar candidaţii alianţei de centru-dreapta create ad-hoc la Bucureşti au obţinut victorii şi în trei dintre cele 6 sectoare ale capitalei. La Consiliul municipal, PSD este pe prima poziţie, însă USR-PLUS şi PNL au obţinut scoruri care le vor permite să decidă împreună administrarea unui oraş bogat în resurse, dar sărac în viziune şi proiecte. Prin locul doi obţinut la votul politic pe Bucureşti şi câştigarea unor municipii importante ca Timişoara şi Braşov, în care au detronat primari liberali, USR-PLUS îşi confirmă statutul de forţă politică alternativă.

Victoria unui german la Timişoara şi a unei franţuzoaice la sectorul 1, cel mai bogat din Bucureşti, e dovada că USR -PLUS vine cu ceva nou în politica românească. Neperturbat de pandemie, procesul electoral e umbrit de scandaluri şi acuzaţii de fraudă la foc încrucişat între PSD şi USR-PLUS, pe tema votului din Bucureşti, în special la sectorul 1.

Creştere record a infectărilor zilnice

În această săptămână, România a înregistrat, în premieră, depăşiri ale bornei de 2000 de cazuri de infectări zilnice. Specialiştii anticipaseră că se va ajunge aici, mai ales după deschiderea şcolilor. Numărul de infectări zilnice creşte, de altfel, în toată Europa şi se vorbeşte despre iminenţa celui de-al doilea val al pandemiei. În ţară, îmbolnăvirile au trecut de 130.000, iar decesele se apropie de 5000. La terapie intensivă sunt în permanenţă peste 500 de pacienţi, însă doar o treime sunt intubaţi şi au nevoie de ventilaţie, a precizat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

La nivel naţional, incidenţa cazurilor de COVID-19 se apropie de unu la mia de locuitori, dar diferenţele sunt mari de la o zonă la alta. Este motivul pentru care reintroducerea unor restricţii sau impunerea carantinei trebuie stabilite în funcţie de situaţia locală a epidemiei de coronavirus, şi nu la nivelul întregului judeţ, a afirmat premierul Ludovic Orban. El a solicitat, pe de altă parte, factorilor responsabili controale zilnice pentru a impune respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

Miniştrii de la Interne, Transporturi, Muncă şi Sănătate sunt chemaţi să elaboreze un plan care să conţină acţiuni clare de aplicare a acestor măsuri.

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept şi răspunsul Bucureştiului

Criza sanitară provocată de pandemie a consumat aproape întreaga energie a actanţilor politici de la Bucureşti. Părea uitat, astfel, angajamentul privind repunerea pe şine a sistemului judiciar, grav afectat de controversatele modificări aduse legilor justiţiei şi codurilor penal şi de procedură penală în timpul trecutei guvernări de stânga.

În ultimul ei raport privitor la statul de drept în România, executivul comunitar afirmă că Legile justiției, funcționarea Consiliului Naţional al Audiovizualului, accesul la informații publice și excesul de ordonanțe de urgență sunt principalele probleme. Documentul subliniază că, în 2020, Guvernul și-a reafirmat angajamentul de a îndrepta prin reforme judiciare măsurile cu impact negativ adoptate în perioada 2017-2019, ceea ce a condus la ameliorarea tensiunilor din sistemul judiciar.

Potrivit evaluării, măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice, cum ar fi funcţionarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori. Continuarea implementării acestor măsuri sporește incertitudinea pentru funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectele pe care le au împreună, avertizează Comisia Europeană.

În ziua în care la Bruxelles era dat publicității acest raport, la București, ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică propunerile de modificare a legilor justiţiei. Ele vizează întărirea rolului CSM în organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii si profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor prin eliminarea oricăror modalităţi de intrare în magistratură fără concurs.

De asemenea, ministerul de resort a prevăzut eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară şi, nu în ultimul rând, desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Prognoze economice mai puţin optimiste

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2020 şi în 2021, ca rezultat al crizei provocate de pandemie.

Conform celor mai recente previziuni ale instituţiei financiare internaţionale, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5%, faţă de un declin de 4% prevăzut în mai. Pentru 2021, BERD se aşteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României, comparativ cu un avans de 4% prognozat în primăvară. Aşadar, după o creştere robustă de 4,1% în 2019, România se confruntă cu recesiunea în 2020. Canalele cheie de transmisie sunt consumul mai scăzut şi declinul exporturilor, subliniază BERD.