Retrospectiva săptămânii 27.02 – 05.03.2022
Sumar: Ucraina rezistă invaziei ruse / Civilii ucraineni fug din calea războiului în țările vecine / Comunitatea internațională sancționează Rusia
Eugen Coroianu, 05.03.2022, 14:14
Ucraina rezistă invaziei ruse
Lumea întreagă privește cu îngrijorare la situația din Ucraina, unde trupele ruse și-au continuat ofensiva pe mai multe fronturi. Mari orașe ale țării precum Harkov, Herson, Mariupol, dar și altele mai mici, au fost atacate și bombardate, iar situația din teren este volatilă și confuză, în funcție de surse. Sirenele au sunat în multe locuri, iar imagini televizate sau distribuite pe social-media arată distrugeri de clădiri și alte obiective, tehnică militară avariată, morți și răniți. Capitala Kiev este și ea sub asediul forțelor ruse, s-au dat lupte toată săptămâna, au fost auzite explozii, oamenii s-au refugiat în stațiile de metrou și în alte adăposturi de teamă bombardamentelor.
Un incident extrem de grav s-a produs la centrala nucleară Energodar de la Zaporojie, unde vineri a izbucnit un incendiu în urma bombardamentelor ruse. Ucraina a anunţat că incendiul a avut loc la o clădire de cinci etaje aflată lângă centrală, dar a fost stins. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a citat autorităţile locale de reglementare în domeniul nuclear care spun că nu a fost afectat echipament esenţial, iar nivelul radiaţiilor este neschimbat. Preşedintele american Joe Biden a discutat la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski despre situaţia creată. Acesta din urmă a acuzat Moscova că recurge la teroarea nucleară şi că doreşte să repete dezastrul de la Cernobîl, informează AFP. Concluzia săptămânii, trasă de mulți specialiști, este că atacurile rusești s-au intensificat, în pofida a două runde de negocieri de pace.
Civilii ucraineni fug din calea războiului în țările vecine
Un număr impresionant de ucraineni, în special femei și copii, au aglomerat frontierele vestice ale țării trecând în țările vecine. Coloane imense de mașini s-au format în punctele de trecere, în pofida măsurilor de simplificare a formalităților luate de statele care îi primesc pe refugiați. Mulți dintre aceștia și-au abandonat autovehiculele și au trecut frontiera pe jos. Imagini emoționante cu mame cu copii, trăgând după ele bagaje grele făcute în pripă, se pot vedea la posturile tv din întreaga lume. Principalele țări de refugiu sunt Polonia și România. O surpriză plăcută, dacă se poate vorbi de așa ceva în condițiile date, a fost modul excepțional în care românii i-au primit pe vecinii ucraineni. Societatea civilă, în primul rând, și ulterior și autoritățile au pus la dispoziția refugiaților mâncare, apă, haine, pături, medicamente.
Pe rețelele sociale a fost o mobilizare exemplară, mii de locuri de cazare fiind puse la dispoziția acestora de hoteluri, pensiuni și persoane particulare. Autoritățile centrale și locale au pregătit și ele spații de cazare și au deschis centre speciale de primire si informare. Un efort umanitar care a impresionat, românii fiind lăudați de presa internațională! „România a oferit un exemplu înduioşător pentru întreaga lume. Oamenii şi-au deschis uşile propriilor case pentru refugiaţi, s-au organizat prin mediile de socializare misiuni de strângere de fonduri, populaţia română este pregătită să primească refugiaţii. România nu doar că îi primeşte în casele lor pe refugiaţi, dar ajută şi Republica Moldova şi asigură generatoare de electricitate deosebit de importante pentru Moldova. România a asigurat medicamente pentru Ucraina. Dumneavoastră sunteţi un exemplu extraordinar de solidaritate în sânul Europei. Vă mulţumesc din suflet pentru exemplul dat”, a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vizită la București. Ea a amintit și de Centrul umanitar care este operaţionalizat pe teritoriul României pentru sprijinirea Ucrainei și care va juca un rol foarte important, fiind un demers pe termen mediu.
Comunitatea internațională sancționează Rusia
Adunarea Generală a ONU a adoptat, miercuri, o rezoluţie care cere Rusiei să înceteze imediat utilizarea forţei împotriva Ucrainei. Documentul a fost votat de o majoritate covârşitoare de 141 de ţări. Dintre cele 193 de ţări membre ale organizaţiei, cinci au votat împotrivă, 35 s-au abţinut, printre care China, Cuba, India şi Africa de Sud, şi 12 au decis să nu participe la vot. Cele cinci ţări care au votat împotrivă au fost Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Eritreea şi Siria. Parlamentul European, reunit în ședință specială, a condamnat în cei mai fermi termeni posibili invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia”. Eurodeputaţii au respins categoric retorica Moscovei care face aluzie la o posibilă recurgere la arme de distrugere în masă și i-au reamintit Rusiei obligaţiile internaţionale. Ei au avertizat cu privire la pericolele unei escaladări nucleare a conflictului.
Noi condamnări și apeluri la pace au venit și din majoritaea capitalelor occidentale. Totodată au fost impuse noi sancțiuni economice și financiare împotriva Rusiei. Companii străine au început să plece sau să-și înghețe afacerile din această țară sau să nu mai livreze mărfuri. Alte companii, inclusiv din România, au oprit importurile și comerțul cu produse de proveniență rusească. În Rusia, primele efecte ale sancțiunilor internaționale bancare se văd deja, rubla scăzând puternic. Televiziunile au arătat cozi imense ale rușilor la bancomate, în timp autoritățile locale au restricționat cumpărările și tranzacțiile în valută. Au continuat și eforturile NATO de întărire a Flancului Estic, în România sosind, în această săptămână, primele trupe franceze, dar și avioane de luptă germane. Portugalia și Belgia au anunțat că vor disloca militari în România, sub umbrela de descurajare a NATO.
