Retrospectiva săptămânii 27.01 – 02.02.2019

Sumar: Epidemie de gripă în România / Întâlnirea anuală a preşedintelui Romaniei cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti / Miniştrii europeni ai apărării s-au reunit în capitala României

România Internațional, 02.02.2019, 10:50

Epidemie de gripă în România

Autorităţile
române au declarat, miercuri, epidemie de gripă, după trei săptămâni de
evoluţie a bolii, perioadă în care
s-au înregistrat sute de
îmbolnăviri şi zeci de morţi. Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a făcut la
apel la populaţie să nu intre în panică, dar a atras atenţia că nu este
aşteptată o scădere a intensităţii circulaţiei virusului nici în luna
februarie.

Ea a reluat recomandările făcute populaţiei şi medicilor Se solicită
limitarea accesului vizitatorilor în mod real în toate unităţile sanitare, în
special în secţiile cu risc; refacerea urgentă a stocurilor de antivirale
necesare pentru tratamentul infecţiilor respiratorii acute; instituirea
terapiei antivirale imediat după internare la toţi pacienţii care prezintă
tabloul clinic compatibil cu gripa; instituirea tratamentului profilactic cu
antivirale la contacţii pacienţilor internaţi, vaccinarea urgentă a
personalului medical rămas nevaccinat; refacerea stocurilor de echipamente de
protecţie şi utilizarea corespunzătoare a acestora; refacerea urgentă a
stocurilor antiseptice şi dezinfectante pentru asigurarea igienei riguroase a
mâinii şi a suprafeţelor. Vaccinarea rămâne în continuare soluţia
pentru prevenirea îmbolnăvirii. Ministerul Sănătăţii a comandat suplimentar
30.000 de vaccinuri pentru populaţia cu risc. Din cele 1,3 milioane de doze
achiziţionate iniţial, mai sunt aproximativ 12.000 neutilizate.

Întâlnirea anuală a preşedintelui Romaniei
cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti

Creşterea
rolului României în cadrul Uniunii Europene şi al NATO, precum şi extinderea
Parteneriatul Strategic cu SUA rămân priorităţi ale politicii externe româneşti,
a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu şefii
misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Aderarea la Spaţiul Schengen
rămâne, de asemenea, o prioritate, a spus preşedintele. Iohannis a amintit că anul
2019 este marcat de mandatul primei preşedinţii a României la Consiliul Uniunii
Europene, care are loc într-un context dinamic, cu provocări precum Brexit,
migraţia, negocierea Cadrului financiar multianual şi alegerile pentru
Parlamentul European. Klaus Iohannis a declarat că va face tot ce ține de el,
ca președinte, pentru ca valorile statului de drept, ale democrației liberale
și ale justiției independente și eficiente să nu fie afectate. Şeful statului a
dat asigurări că, indiferent de scena foarte dinamică a politicii interne românești,
toți factorii de decizie vor acţiona unitar, astfel încât președinția
Consiliului UE, în prima jumătate a lui 2019, să se desfășoare în cele mai bune
condiții.

Miniştrii europeni ai apărării s-au reunit în capitala României

Miniştrii
europeni ai apărării s-au reunit la Bucureşti pentru a analiza perspectivele
punerii în practică a Strategiei globale a UE pentru politica externă şi de
securitate comună, eveniment organizat de Preşedinţia română a Consiliului UE.
Participanţii au evaluat iniţiative precum Cooperarea structurată permanentă în
domeniul apărării şi al securităţii (PESCO) sau Fondul european de apărare
(EDF).Eforturile
pentru consolidarea parteneriatului strategic dintre UE şi Alianţa
Nord-Atlantică au fost în atenţia miniştrilor apărării din statele membre.

Pe
de altă parte, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de
securitate, Federica Mogherini, i-a îndemnat pe aceștia să finalizeze un acord,
în următoarele săptămâni, care să permită continuarea operaţiunii
SOPHIA în Marea Mediterană, pentru contracararea traficului de
fiinţe umane. Invitat special al reuniunii a fost secretarul general al NATO,
Jens Stoltenberg, care a avut o întrevedere cu preşedintele Klaus Iohanis.
Șeful statului român a subliniat că apărarea pe flancul estic şi în zona Mării
Negre rămâne o prioritate şi a precizat că în relaţia NATO-UE este nevoie de o
cooperare strânsă. Pe de altă parte, el a anunţat că România va continua să-şi
îndeplinească toate responsabilităţile asumate faţă de NATO. Jens Stoltenberg a salutat
creşterea cheltuielilor Bucureștiului pentru dotarea Armatei şi a precizat că
aceste contribuţii fac Alianţa mai puternică şi România mai sigură.

Reuniune informală a miniştrilor de externe
din UE la Bucureşti

La Bucureşti a
avut loc si o reuniune informală a şefilor diplomaţiilor europene în format
Gymnich. Întâlnirea a fost găzduită de ministrul roman de externe, Teodor
Meleşcanu, şi prezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Politica
Externă, Federica Mogherini. Printre subiectele abordate s-au aflat teme de
actualitate ale agendei internaţionale, precum Parteneriatul Estic, Venezuela,
Siria şi China. De asemenea, miniştrii de externe europeni au avut o sesiune
comună de lucru cu omologii din statele candidate la aderarea la UE (Albania,
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia, Turcia).Spre deosebire de reuniunile Consiliului
Afaceri Externe, la discuţiile în format Gymnich nu se adoptă concluzii şi nici
alte documente.

Proiectul
de buget al României pe 2019

Mult aşteptatul
proiect de buget pe 2019 a fost publicat, joi seara, pe site-ul Ministerului român al Finanţelor. În
construcţia bugetului, Guvernul se bazează pe un Produs Intern Brut de peste o
mie de miliarde de lei (circa 212 miliarde de euro), o creştere economică de
5,5%, un deficit de aproximativ 2,55% din PIB şi o inflaţie medie anuală de
2,8%. În buget sunt prevăzute majorări de fonduri pentru investiţii, sănătate
şi educaţie. Totodată, Apărarea primeşte 2% din Produsul Intern Brut, conform
angajamentelor faţă de NATO. Sunt prevăzuţi bani şi pentru o nouă creştere a
pensiilor, din toamna acestui an. Fonduri diminuate vor fi la ministerele
Mediului de Afaceri, Comunicaţiilor şi Energiei. Primarii de municipii sunt,
însă, nemulţumiţi de buget. Deşi au fost alocaţi mai mulţi bani pentru
administraţia locală, primăriile ar urma să preia de la bugetul central o mare
parte din cheltuielile sociale.