Retrospectiva săptămânii 26.11.2017 – 02.12.2017
Sumar: Cooperarea militară româno-americană / România - un deceniu de la aderarea la UE / Opinii divergente privind legile justiţiei / Românii în minivacanţă de Sf. Andrei şi de 1 decembrie, Ziua Naţională
România Internațional, 02.12.2017, 07:00
Cooperarea militară româno-americană
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, luni, legea privind achiziţionarea de rachete Patriot. Actul normativ a fost adoptat, anterior, de Senat şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. România doreşte să cumpere de la americani şapte sisteme Patriot, în valoare totală de 3,9 miliarde de dolari, fără TVA. Primul dintre ele, în valoare de aproximativ 765 de milioane de dolari, ar urma să devină operaţional, potrivit ministrului Apărării, Mihai Fifor, în prima jumătate a anului 2020. În planul de achiziţii al Ministerului de resort figurează şi transportoare blindate 8×8 Piranha. Primele 30 ar urma să fie cumpărate tot din Statele Unite, iar următoarele ar putea intra pe linia de producţie a Uzinei Mecanice Bucureşti. Tot săptămâna aceasta, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis . CSAT a mai decis că România va trimite, anul viitor, în teatrele de operaţiuni 1.775 de militari, cu 286 mai mulţi faţă de acest an. De asemenea, la misiunile UE, OSCE, NATO şi ONU din 2018 vor fi trimişi 1.867 de jandarmi şi poliţişti, cu 340 mai mulţi decât în acest an. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, efortul principal va fi reprezentat, în continuare, de participarea cu forţe şi mijloace la misiunea NATO din Afganistan, respectiv operaţiunile NATO KFOR şi UE ALTHEA din Balcani. Prin participarea la astfel de misiuni, statul român se implică activ în promovarea stabilităţii şi securităţii regionale şi globale şi în combaterea terorismului internaţional.
România – un deceniu de la aderarea la UE
La 10 ani de la aderarea la blocul comunitar, majoritatea românilor continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană (57%), relevă un studiu recent dat publicităţii de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. În opinia românilor, principalele atuuri ale Uniunii sunt relaţiile bune dintre statele sale membre, democraţia şi respectarea drepturilor omului şi a statului de drept, precum şi capacitatea de a promova pacea şi democraţia dincolo de graniţele proprii. Faptul că majoritatea românilor (54%) consideră că vocea le este auzită în UE atestă faptul că ei devin cetăţeni europeni activi. Legat de viitor, românii cred că principalele pericole şi provocări sunt lupta împotriva terorismului (65%), relaţiile cu Rusia (46%) şi politica în domeniul imigraţiei (41%). Sondajul mai arată că, potrivit românilor, principalele avantaje ale aderării ţării lor la clubul comunitar sunt legate de găsirea unui loc de muncă într-un alt stat membru, de accesul la mai multe bunuri/pieţe şi de impactul pozitiv al fondurilor europene asupra regiunii în care trăiesc. În privinţa dezavantajelor, acestea sunt scăderea puterii de cumpărare, achiziţionarea de terenuri sau proprietăţi imobiliare de către străini şi exodul forţei de muncă înalt calificată.
Opinii divergente privind legile justiţiei
Modificarea legilor Justiţiei continuă să încingă spiritele în România. La Bucureşti,parlamentarii comisiei speciale privind justiţia au adoptat, în ultimele zile, o serie de amendamente care au stârnit nemulţumirea opoziţiei de dreapta.Reformele judiciare propuse de social-democraţi sunt contestate, în stradă, şi de o parte a societăţii civile, reforme care, spun manifestanţii, vor asigura protecţie politicienilor corupţi. Şi reprezentanţi din domeniul justiţiei afirmă că modificarea legilor va afecta profund eforturile de eradicare a corupţiei. Cel mai recent semnal a venit de la Washington, diplomaţia americană exprimându-şi preocuparea faţă de faptul că Parlamentul român pregăteşte o legislaţie care ar putea afecta lupta împotriva corupţiei şi ar putea slăbi independenţa judiciară în raport cu factorul politic. Declaraţia a provocat iritare în rândurile Puterii şi jubilaţie în cele ale Opoziţiei. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus că Parlamentul nu poate fi oprit să legifereze, iar liderii celor două partide de la guvernare, social-democratul Liviu Dragnea şi liberal-democratul Călin Popescu-Tăriceanu, au elaborat un comunicat comun potrivit căruia dezbaterile, deciziile şi voturile din Parlament se desfăşoară în numele suveranităţii poporului şi nu pot face obiectul niciunei forme de presiune. Comentatorii notează că reacţia americană survine după ce şi Comisia Europeană apreciase că ritmul global al reformelor în justiţia română stagnează, iar provocările la adresa independenţei acesteia reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare
Românii în minivacanţă de Sf. Andrei şi de 1 decembrie, Ziua Naţională
Românii sunt, de joi, într-o minivacanţă de 4 zile, prilejuită de sărbătoarea Sf. Andrei, ocrotitorul României, urmată de Ziua lor Naţională, pe 1 decembrie. Pentru acest week-end prelungit, majoritatea au ales destinaţii autohtone, preferate fiind staţiunile de pe Valea Prahovei, din Carpaţii Meridionali, Bucovina – în nord, precum şi staţiunile balneare. Bugetul mediu alocat pentru călătoriile în ţară este de 800 lei de persoană (circa 170 de euro). Românii care îşi petrec, însă, minivacanţa în străinătate au alocat 320 euro de persoană. Sărbătorită de românii atât din ţară, cât şi din străinătate, 1 Decembrie, Ziua Naţionala a României, este, ca de fiecare dată, prilej de bucurie. Punctul central al manifestărilor a rămas, şi anul acesta, tradiţionala paradă militară de la Bucureşti. Pe lângă cei aproximativ 3.500 de militari români, secondaţi de 50 de aeronave şi peste 300 de maşini de luptă, la paradă au fost invitaţi să participe şi 300 de militari din ţări aliate şi partenere: SUA, Canada, Turcia, Ucraina, Rep.Moldova, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Grecia si Marea Britanie. Tot de 1 Decembrie, în Capitalăau fost programate concerte şi spectacole în aer liber.