Retrospectiva săptămânii 26.06- 2.07.2016
Sumar: România la un summit european fără Marea Britanie; Impactul brexitului pe piaţa monetară din România; Comandament NATO la Bucureşti deschis; România condamnă atentatul de la Istanbul
Roxana Vasile, 02.07.2016, 09:36
România la
un summit european fără Marea Britanie
Reuniţi la Bruxelles pentru prima dată în peste 40 de ani fără
reprezentantul Marii Britanii, liderii comunitari au anunţat că nu vor începe
niciun fel de discuţii, atâta timp cât Londra nu va activa articolul 50 al
Tratatului de la Lisabona, cu alte cuvinte clauza de părăsire a Uniunii. Odată
acest moment consumat, divorţul decis în urma referendumului din 23 iunie se
anunţă dureros, condiţiile urmând să fie drastice în privinţa accesului
britanicilor la piaţa unică. Este ştiut că, la ora actuală, un număr important
de europeni, inclusiv români, trăiesc şi muncesc în Marea Britanie, contribuind
la bunăstarea acestei ţări. Or, Londrei i s-a transmis că, fără respectarea, între
altele, a liberei circulaţii a forţei de muncă, nu se poate gândi la piaţa
unică. Prezent şi el la Bruxelles, preşedintele României, Klaus Iohannis, a precizat că
Bucureştiul va acţiona în negocierile cu Marea Britanie în interesul
cetăţenilor săi: ‘Regatul Unit va respecta în această perioadă
libertatea de circulaţie a cetăţenilor şi drepturile lucrătorilor europeni.
Acest lucru mi-a fost confirmat, în mod direct, de către premierul Cameron.
Asigur, astfel, comunitatea românească care locuieşte şi lucrează în Marea
Britanie că România va urmări în negocieri cu maximă prioritate apărarea
intereselor lor.’ Preşedintele Klaus Iohannis i-a invitat, luni, pe
premierul Dacian Cioloş, pe guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, şi
pe liderii partidelor parlamentare la a doua rundă de consultări pe tema
situaţiei create în urma referendumului din Regatul Unit. În cadrul
consultărilor, şeful statului va propune înfiinţarea unui grup de lucru care să
evalueze impactul deciziei Marii Britanii asupra României, să identifice
măsurile care se impun în acest context, precum şi oportunităţile care pot
apărea pentru România. O primă rundă de discuţii a avut loc pe 24 iunie.
Impactul brexitului pe
piaţa monetară din România
După votul pro-brexit al britanicilor, pe piaţa monetară din România,
şocul, mai degrabă emoţional, a fost aproape imperceptibil – a spus, joi,
guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: ‘Mişcările pe piaţa monetară şi valutară
din România au fost mult mai mici decât în alte cazuri şi aş spune aproape
nesemnificative.’ Guvernatorul Isărescu a precizat, însă, că, atât conform
teoriei, cât şi practicii economice, incertitudinea foarte accentuată
paralizează uneori acţiunile jucătorilor de pe piaţă. De aceea, nu se poate
spune că, pe temen mai lung, impactul nu ar putea fi mai mare. În aceste
condiţii, Banca Centrală îşi va schimba abordarea. Din nou, Mugur Isărescu: ‘Dominanta este incertitudinea şi nu este numai la noi, este în general
în Europa şi în lume, iar incertitudinea a fost sporită de votul din Marea
Britanie. Ca o consecinţă, o relativă noutate este faptul că abordarea noastră
devine mult mai practică. Vedem cum evoluează lucrurile şi acţionăm cu
arsenalul avut la dispoziţie.’
Comandament NATO la Bucureşti
deschis
Vineri, la Bucureşti s-a deschis Comandamentul Diviziei
Multinaţionale Sud-Est a NATO. Cu această ocazie, preşedintele Klaus Iohannis a
declarat că România va rămâne un aliat credibil şi un pilon de securitate în
regiune. Pe lângă acest Comandament, amintim că la Bucureşti mai funcţionează
şi Unitatea de Integrare a Forţelor NATO, aceasta alăturându-se altor cinci unităţi de pe flancul estic din
Bulgaria, Polonia şi cele trei ţări baltice. Structurile
NATO de comandament din România au un rol major în cadrul eforturilor de
îmbunătăţire a capacităţii Alianţei de a răspunde cu succes provocărilor
prezente şi viitoare. Potrivit preşedintelui Iohannis, ele facilitează
dislocarea forţelor Aliate în regiune în sprijinul apărării colective, prin
asigurarea conexiunii vitale între forţele NATO şi cele naţionale.
România
condamnă atentatul de la Istanbul
Preşedintele Klaus
Iohannis şi Executivul român au condamnat cu fermitate
atacul terorist din prima parte a săptămânii de pe aeroportul Atatürk din
Istanbul, soldat cu circa 300 de morţi şi răniţi. Purtătorul de cuvânt al
Guvernului, Liviu Iolu: ‘Premierul Dacian Cioloş a transmis în cursul
zilei de azi un mesaj de condoleanţe premierului turc, în care condamnă atacul
şi subliniază totodată nevoia de a rămâne fermi în eforturile comune pentru
combaterea unor astfel de acte de terorism.’ Totodată, a fost activată
unitatea de reacţie rapidă a celulei de criză a ministerului român de Externe,
iar Ambasada României la Ankara şi Consulatul General al României la Istanbul
s-au aflat în legătură permanentă cu autorităţile turce, fiind pregătite să acorde asistenţă consulară
de specialitate eventualilor români în dificultate.
Măsuri antibirocratice
Problemă preocupantă pentru societatea românească, birocraţia este
în atenţia Guvernului tehnocrat de la Bucureşti. O ordonanţă de urgenţă
adoptată marţi introduce, pentru prima dată în România, plata unor taxe prin
card bancar, măsură populară care ar putea să elimine cozile la ghişee. A fost,
de asemenea, abrogată taxa de timbru la procurarea unui document cum ar fi
cartea de identitate, iar copiile după acestea vor putea fi trimise prin
e-mail. Nu va mai fi nevoie nici de
legalizarea copiilor după actele de identitate şi se va folosi doar
procedura ‘conform cu originalul’. Concomitent,
certificatele de cazier judiciar vor fi cerute şi remise între
instituţii, iar cetăţenii nu vor mai fi chemaţi la ghişee pentru obţinerea lor.