Retrospectiva săptămânii 26.05 – 01.06.2024
Sumar: În așteptarea primului scrutin electoral din 2024; Deficit bugetar; Ziua Românilor de Pretutindeni; Ultimul meci al Generației de aur
Roxana Vasile, 01.06.2024, 11:00
În așteptarea primului scrutin electoral din 2024
Anul acesta, în România au loc toate cele patru tipuri posibile de scrutin. Iar sarabanda electorală va fi deschisă, pe 9 iunie, de alegerile – comasate – locale și europarlamentare. 207.389 de persoane aspiră la șansa de a ocupa un fotoliu de primar, de consilier local sau județean, de președinte de Consiliu Județean ori de europarlamentar. Cel mai tânăr candidat are 23 de ani, cel mai vârstnic – 100 , după cum a anunțat, marți, într-o conferință de presă, Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente din România. Alegătorii vor primi câte cinci buletine de vot și își vor putea exprima opțiunea până la ora 22:00 locală. În condiții speciale, chiar și până la miezul nopții. Sunt 3.186 de posturi de primar în toată țara.
Iar pentru alegerile la Parlamentul European sunt 14 candidați pe un loc: 33 de eurodeputați va avea România, la fel ca în mandatul actual. Au drept de vot toţi românii în vârstă de peste 18 ani împliniţi chiar şi în ziua alegerilor. În registrul electoral sunt înscrise 18.025.324 de persoane, din care 942.730 sunt români cu domiciliul în străinătate.
În țară vor fi deschise 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 915 – un record. Din cele 915 secţii, cele mai multe vor fi în ţările în care și prezenţa cetăţenilor români este mai mare: Italia (150 de secții), Spania (147 de secții), Marea Britanie (104 secții), Germania (87 secții), Franța și Principatul Monaco (67 de secții), Republica Moldova (52 secții), SUA (45 secții), Belgia (24 secții), Austria (17 secții), Irlanda (16 secții), Regatul Țărilor de Jos (16 secții), Danemarca (14 secții), Canada (12 secții). La alegerile locale se poate vota doar în România și doar în localitatea în care un alegător are domiciliul sau reședința. În schimb, la europarlamentare se poate vota oriunde, în țară sau în străinătate.
Deficit bugetar
Deficitul bugetar al României a urcat la 3,24% din Produsul Intern Brut după primele patru luni din acest an. Potrivit datelor publicate, săptămâna aceasta, de Ministerul de Finanţe, Statul a avut venituri de aproape 183 de miliarde de lei (aproape 37 de miliarde de euro), însă cheltuielile au fost de aproximativ 240 de miliarde (circa 48 de miliarde de euro), cu peste 57 de miliarde de lei mai mult. Deficitul pe aprilie, spun Finanţele, a fost influenţat şi de plata în avans a pensiilor înaintea minivacanţei de 1 mai şi de Paşte. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe acest an au înregistrat o creştere de 2% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, a mai precizat ministerul. Bugetul României de anul acesta este construit pe un deficit de 5% din PIB, în scădere faţă de cel de anul trecut.
Pe de altă parte, românii au făcut, în luna martie, cu 70% mai multe credite noi de consum faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, iar în ultimele 12 luni creditarea către populaţie a crescut cu peste 8%, conform datelor Băncii Naţionale. Această tendinţă de creştere a creditării este normală pe măsură ce scad inflaţia şi, implicit, dobânzile.
Ziua Românilor de Pretutindeni
Preşedintele Klaus Iohannis a îndeamnat la păstrarea identităţii, limbii şi tradiţiilor româneşti, într-un mesaj cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, sărbătorită, începând din 2015, în ultima duminică a lunii mai. Şeful statului a subliniat că este nevoie ca diaspora să rămână o voce puternică, auzită atât la Bucureşti, cât şi în alte capitale ale lumii. Guvernul va continua să sprijine românii din afara ţării, a declarat și premierul Marcel Ciolacu, care a anunţat, între altele, că în luna iulie se va semna acordul pentru ca românii din Spania să poată avea dublă cetăţenie, iar până la sfârşitul anului România va adera complet la spaţiul Schengen.
La rândul său, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a amintit că bunăstarea şi securitatea cetăţenilor români din străinătate, dar şi dialogul permanent cu diaspora trebuie să fie priorităţi ale diplomaţiei româneşti. Ziua Românilor de Pretutindeni a fost marcată prin evenimente găzduite de importante instituţii de cultură din București, în cadrul Festivalului „Aici-Acolo”, la care au fost aşteptaţi să participe peste 500 de români din diaspora şi din comunităţile istorice, dar și din țară. Ziua Românilor de Pretutindeni este o formă de recunoaștere a importanței pe care Statul român o acordă comunităților de români care trăiesc în afara granițelor țării.
Ultimul meci al Generației de aur
Pe 25 mai, Generația de Aur a României la fotbal a jucat „Pentru ultima dată împreună”. A dat replica selecționatei Legendelor Lumii antrenată de celebrul José Mourinho, pe care a învins-o cu 3-2, după ce fusese condusă cu 2-0. Naționala care a adus atâtea bucurii românilor la Mondialul din 1994 a făcut un stadion plin, Arena Națională fiind luată cu asalt de cei peste 50 de mii de plătitori de bilete veniți să aducă un omagiu celor care, în urmă cu 30 de ani, stabileau cea mai mare performanță a echipei naționale – locul 5 la Cupa Mondială din Statele Unite. Partida aniversară a fost condusă la centru de Ion Crăciunescu, cel mai titrat arbitru român din istorie. Nu au lipsit de pe teren foști internaționali români celebri precum Gheorghe Hagi, Gheorghe Popescu, Miodrag Belodedici, Dan Petrescu, Ilie Dumitrescu, Florin Răducioiu sau Marius Lăcătuș.
În selecționata mondială care a venit la București pentru meci, alte nume de excepție – brazilianul Rivaldo, francezul Karembeu, bulgarul Stoichkov sau portughezul Nuno Gomes! Românii mai în vârstă au reînviat amintiri, iar pentru generațiile ce vin din urmă a fost o experiență memorabilă – a notat publicația Gazeta Sporturilor despre meciul de adio al fotbaliștilor care au scris istorie pentru România.
