Retrospectiva săptămânii 25.04 – 01.05.2021

Vaccinarea - singura cale de a pune capăt pandemiei; Discuții privind Planul Național de Redresare și Reziliență; Protecție pentru muncitorii români din străinătate; CSAT - discuţii privind Marea Neagră şi Afganistanul

Daniela Budu, 01.05.2021, 11:30

Vaccinarea
– singura cale de a pune capăt pandemiei

Președintele
României, Klaus Iohannis, a făcut, marți, din nou, apel la populație să se
vaccineze, apreciind că aceasta este singura cale de a pune capăt pandemiei. Vaccinarea
cât mai multor români înseamnă eliminarea restricțiilor și revenirea la
normalitate – a declarat șeful statului. La rândul său, premierul Florin Cîţu a
reafirmat că ţinta Guvernului o reprezintă cinci milioane de români vaccinaţi
la 1 iunie şi din acel moment se va putea discuta altfel despre revenirea la
normalitatea.

Florin Cîţu: Pentru noi nu există altă cale. Singura
soluţie, dacă vrem să mergem iar la concerte, dacă vrem să avem evenimente în
familie, dacă vrem să mergem în vacanţă în străinătate, dacă vrem să mergem în
vacanţă în România, dacă vrem să mergem la restaurant, toate lucrurile pe care
le făceam înainte, la cinematograf, la teatru, trebuie să ne vaccinăm. Campania
aceasta de vaccinare este o campanie pentru viaţă, pentru noi, pentru a reveni
la normalitate.

La rândul
său, Comitetul interministerial pentru revenirea
la normalitate începând cu 1 iunie 2021 a avut o nouă şedinţă în care a
evidențiat necesitatea adaptării măsurilor de relaxare treptată în funcţie de
specificul fiecărui domeniu de activitate. De asemenea, grupul a discutat
despre redeschiderea progresivă a sectorului ospitalităţii, pe măsură ce
avansează campania de vaccinare. Între timp, au fost deschise mai multe centre
de tip drive – through în țară și sunt anunțate altele, unde oamenii se pot
vaccina fară programare. Mai mult, în perioada 7-9 mai va fi organizat în
capitală un maraton al vaccinării anti-COVID, care în alte orașe a fost un
succes. În prezent sunt active circa o mie de centre de vaccinare, cu o capacitate
de peste 120.000 de persoane imunizate/zi. Între timp, rata de incidenţă a
noilor cazuri de COVID a scăzut în aproape toată țara și în această săptămână
au început să fie eliminate o parte din restricții. Scade atât numărul persoanelor aflate la
Terapie Intensivă, cât și al celor care își pierd viața în urma infectării. Mai
mult, din totalul românilor care s-au îmbolnăvit de la începutul pandemiei,
peste 90% s-au vindecat.

Discuții
privind Planul Național de Redresare și Reziliență

Coaliţia
de guvernare de la București a agreat un Plan Naţional de Redresare şi
Rezilienţă cu proiecte în valoare de 29 de miliarde de euro. Planul va fi
prezentat la Bruxelles începând din 10 mai, când vor avea loc negocierile
finale cu reprezentanţii Comisiei Europene. Premierul Florin Cîţu a anunțat că
nu se va renunţa la niciun proiect, dar va fi redusă finanţarea anumitor linii
de investiţii, după ceRomânia
a primit observații de la CE mai ales în ceea ce privește proiectele
referitoare la irigații, la extinderea rețelelor de gaze și autostrăzi. Şeful executivului a menţionat că nu există
probleme în negocierile cu Comisia, dar reprezentanţii europeni au cerut mai
multe detalii despre planul românesc. La rândul său, ministrul investiţiilor şi
proiectelor europene, Cristian Ghinea, a declarat că discuţiile continuă
pe toate componentele, iar Comisia Europeană are genul acesta de
dialog cu toate statele membre.

Cristian Ghinea: Încercăm să
închidem cât mai multe dintre observaţiile Comisiei, inclusiv alocările au fost
rearanjate în funcţie de observaţiile Comisiei. Cât privește proiectele
prioritare pentru noi, chiar dacă Comisia are momentan altă opinie, mergem mai
departe. Potrivit ministrului, mai multe țări
urmează să depună Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă după 30
aprilie, termenul limită stabilit de Comisie. Din parteaComisiei Europene, vicepresedintele Margrethe
Vestager a anunțat că a avut o întâlnire constructivă cu ministrul român pe
tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dând asigurări că au fost
făcute progrese.

Protecție
pentru muncitorii români din străinătate

La
propunerea Ministerului Muncii, Guvernul de la București a adoptat o ordonanţă
de urgenţă care îi va proteja mai bine pe românii care muncesc în străinătate.
Actul normativ prevede noi obligații pentru agenții de plasare a forței de
muncă în străinătate și a furnizorilor de servicii de profil, pentru protecția
suplimentară a cetățenilor români. Este vorba despre efectuarea în mod gratuit
a activităţii de mediere a românilor în vederea angajării în străinătate si
încheierea contractelor în formă scrisă şi în limba română.Totodată,
contractul trebuie pus la dispoziţia lucrătorului român înainte de plecarea
acestuia din țară. Ministrul muncii, Raluca Turcan, a amintit că și firmele de
transport trebuie să respecte anumite cerinţe:

În momentul în care
se preiau de către agenţiile de transport români care pleacă să muncească în
străinătate, aceştia să fie grupaţi în funcţie de locul de muncă pe care şi-l
aleg. De asemenea, în momentul în care preiau angajaţi pentru o anumită ţară,
să fie lăsaţi la punctul de destinaţie al angajatorului. Actul
normativ aprobat de executivul de la București înăsprește sancțiunile aplicate
în cazul nerespectării legii.

CSAT
– discuţii privind Marea Neagră şi Afganistanul

România
își va retrage forţele din
Afganistan coordonat cu ceilalţi membri NATO, începând cu data de 1 mai 2021. Toţi
cei 615 militari şi peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică se
vor extrage cu aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei, a anunțat Administraţia
Prezidenţială la finalul şedinţei de marți a Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării. Retragerea va fi etapizată şi se va derula pe parcursul următoarelor
luni. În misiunea antiteroristă din Afganistan, inaugurată
la scurt timp după atentatele de pe 11 septembrie 2001 din Statele Unite, 27 de
militari români au căzut la datorie. În cadrul şedinţei CSAT s-a mai decis ca,
pe linie NATO, România să continue promovarea demersurilor care să conducă la
consolidarea suplimentară a posturii aliate în țară şi în regiune, într-o
manieră responsabilă, conformă dreptului internaţional. În plus, preocupată de
recenta masare a trupelor ruseşti la frontiera răsăriteană a Ucrainei, România
este interesată de soluţionarea conflictelor prelungite din jurul Mării Negre,
iar Ministerul de Externe de la București a demarat în acest sens unele
iniţiative la nivelul UE – mai precizează comunicatul Administrației Prezidențiale.