Retrospectiva săptămânii 25.01 – 31.01.2015
Din sumar: O nouă misiune, la Bucureşti, a creditorilor internaţionali; SRI, fără director; Nume grele la DNA
Roxana Vasile, 31.01.2015, 10:36
O nouă misiune, la Bucureşti, a creditorilor internaţionali
O misiune a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află, de marţi, în România, pentru a treia evaluare a acordului de tip preventiv, de 2 miliarde de euro, aflat în derulare. Până pe 10 februarie, membrii misiunii discută cu autorităţile de la Bucureşti despre recentele evoluţii ale economiei şi despre priorităţile în reformele economice. Vizita misiunii FMI intervine în momentul în care francul elveţian a ajuns la cotaţii record în raport cu leul, ceea ce a provocat panică în rândul celor aproximativ 75 de mii de români cu credite în franci elveţieni. Contextul a prilejuit, totodată, în Parlament, dezbateri în perspectiva adoptării legii insolvenţei persoanelor fizice. FMI a trimis, deja, o scrisoare autorităţilor române prin care se declară îngrijorat de o eventuală aprobare a unui astfel de act normativ, fără un studiu de impact adecvat.
SRI, fără director
Principalele servicii de informaţii ale României sunt, în momentul de faţă, fără directori civili. După demisia lui Teodor Meleşcanu, în octombrie 2014, din fruntea Serviciului de Informaţii Externe, şi cea de marţi, a lui George Maior, din cea a Serviciului Român de Informaţii, cele două structuri au conduceri interimare asigurate de generali. Angajamentul de stat membru al NATO care prevede un control civil, democratic, asupra serviciilor de informaţii va trebui să genereze, cât de curând, şefi civili noi. Între timp, demisia lui George Maior suscită vii comentarii, în lipsa cunoaşterii unei cauze oficiale a producerii ei. Observatorii par a fi de acord că plecarea directorului SRI e strâns legată de respingerea de către Curtea Constituţională a pachetului de trei legi supranumit ‘Big Brother’, pe care Maior o criticase dur. Este vorba de Legea securităţii cibernetice, de legea privind stocarea datelor utilizatorilor de reţele de comunicaţii de către furnizor pe o perioadă de şase luni şi de cea referitoare la vânzarea cartelelor telefonice pre-pay.
Nume grele la DNA
Devenită, în ultimele luni, loc de pelerinaj pentru politicieni şi potenţi oameni de afaceri chemaţi să dea explicaţii pentru afaceri oneroase, Direcţia Naţională Anticorupţie a captat, din nou, la finele acestei săptămâni, atenţia presei şi a opiniei publice. După ore de audieri, Elena Udrea – deputat de centru-dreapta, fost ministru şi fost candidat, în 2014, la preşedinţia ţării – a fost pusă sub control judiciar într-un dosar privind achiziţionarea frauduloasă de licenţe IT. Ea este acuzată că a dobândit şi folosit bunuri despre care ştia că provin din infracţiunile comise de fostul ei soţ, omul de afaceri Dorin Cocoş. Nici fiul acestuia, Alin, nu este scutit de probleme: acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă, el a fost reţinut într-un alt dosar, disjuns dintr-unul în care este cercetată penal fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica. Caracatiţa corupţiei din jurul dnei Bica a căpătat, de altfel, noi dimensiuni odată cu reţinerea, joi, şi a fostului ministru democrat-liberal al economiei, Adriean Videanu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Tot joi, la sediul DNA a fost audiat şi Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, urmărit pentru trafic de influenţă.
Raportul MCV al Comisiei Europene
În viziunea Comisiei Europene, Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii sunt premiantele din 2014 în materie de combatere a corupţiei şi reformare a justiţiei. Raportul pe 2014 din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii miercuri, la Bruxelles, consemnează marile dosare de corupţie instrumentate, soldate cu arestarea unor nume sonore din administraţie şi politică, dar şi modul în care instituţiile respective au rezistat presiunilor politice. Foarte criticat rămâne, în schimb, Parlamentul, pentru blocarea anchetelor penale împotriva unor aleşi, promovarea de legi care aduc atingere luptei anticorupţie şi tergiversarea adoptării unor acte normative care să ajute justiţia. Chemaţi la consultări de preşedintele Klaus Iohannis, toţi reprezentanţii partidelor parlamentare şi-au exprimat disponibilitatea de a susţine simplificarea procedurilor în cazul cererilor de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării parlamentarilor. Este momentul ca România să treacă la o nouă etapă a democraţiei – a spus preşedintele Iohannis, care a vorbit de o resetare a sistemului, inclusiv prin crearea unor condiţii optime de vot pentru toţi românii. Aceasta după ce, la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie a anului trecut, mulţi cetăţeni din diaspora nu şi-au putut exercita acest drept elementar din cauza unei proaste organizări.
Priorităţi de politică externă
Aderarea la spaţiul Schengen şi adoptarea monedei euro sunt obiectivele centrale de politică externă ale preşedintelui Klaus Iohannis, care a continuat tradiţia predecesorilor săi şi i-a reunit la începutul anului pe ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, cărora le-a expus principalele direcţii ale României. Liniile majore rămân neschimbate: europenizarea completă a ţării, un parteneriat strategic puternic cu SUA şi susţinerea democraţiilor incipiente din vecinătate – Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Preşedintele Iohannis a apreciat că relaţiile României cu Federaţia Rusă sunt umbrite de criza din Ucraina, iar pentru îmbunătăţirea lor este nevoie ca Moscova să respecte dreptul internaţional. Joi, la Bruxelles, România, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu, a susţinut, la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană, prelungirea cu şase luni a regimului de sancţiuni la adresa Rusiei.
