Retrospectiva săptămânii 24-30.11.2024

Alegeri cu surprize și scandal / Parlamentare, parcă, în surdină / Referendum pentru București / Românii și libera circulație / O nouă Comisie Europeană gata de start

Roxana Vasile, 30.11.2024, 11:10

Alegeri cu surprize și scandal

Organizarea, în România, într-un singur an, a tuturor tipurilor de alegeri – prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale, precum și trei duminici consecutive – 24 noiembrie, 1 și 8 decembrie – rezervate alegerii președintelui și Parlamentului reprezentau, fie și numai teoretic, o reală piatră de încercare pentru autorități și societate în ansamblu. După primul tur al prezidențialelor din 24 noiembrie, provocărilor de natură logistică li s-au suprapus, însă, o surpriză de proporții și un uriaș scandal politic și social. Contrar oricăror previziuni, pe locul unu în opțiunile de vot ale românilor s-a situat independentul suveranist Călin Georgescu, perceput ca extremist pro-rus, urmat de candidata USR (de opoziție), Elena Lasconi. Aceasta l-a devansat, cu mai puțin de 3 mii de voturi, pe premierul social-democrat în exercițiu Marcel Ciolacu, după o noapte a răsturnărilor de situație.

Ce a urmat? Premierul Ciolacu a demisionat din funcţia de lider al PSD, la fel și Nicolae Ciucă din fruntea PNL, după ce s-a clasat doar al cincilea în opțiunile de vot ale românilor. Curtea Constituţională, care joi ar fi trebuit să valideze rezultatul turului unu, a cerut reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor, după ce a primit o sesizare potrivit căreia voturi obținute de un candidat care s-a retras din cursă pe ultima sută de metri ar fi fost trecute în contul Elenei Lasconi.

Decizia CCR a fost criticată de majoritatea candidaţilor implicaţi în competiţia electorală, care au atras atenţia că o eventuală anulare a scrutinului din 24 noiembrie ar genera tensiuni și instabilitate. Între timp, tot joi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a întrunit și a constatat existenţa unor atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral.

Totodată, unul din candidați – se mai arată într-un comunicat al CSAT – a beneficiat de un tratament preferenţial și de o expunere masivă pe TikTok. Platforma cu acționariat chinez a respins acuzațiile care îl vizau indirect pe Călin Georgescu, precizând că majoritatea candidaţilor și-au făcut campanie pe platforma sa, iar cei care au câștigat şi-au făcut campanie şi pe alte platforme digitale, precum şi în media tradiţională. La rândul său, Serviciul de Telecomunicații Speciale a informat că, pentru organizarea scrutinului din 24 noiembrie, au fost implementate măsuri proactive de prevenire şi contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele informatice au funcţionat în parametri optimi.

Parlamentare, parcă, în surdină

ʺZgomotulʺ infernal de după primul tur al prezidențialelor a făcut ca scrutinul parlamentar programat pentru 1 decembrie, chiar de Ziua Națională, să pălească în importanță. Cu toate acestea, votul românilor este esențial în măsura în care de rezultatul lui depinde configurația viitorului Legislativ, precum și alcătuirea Guvernului. La capătul unei campanii electorale până în dimineața zilei de 30 noiembrie, peste 8.000 de candidați din partea a 31 de partide şi alianţe şi a 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale speră să obțină votul românilor pentru a accede în Parlament. În timp ce scrutinul din România are loc pe parcursul unei zingure zile, duminică, în aproape 19.000 de secții de votare, românii din străinătate sunt așteptați la urne, în 950 de secții, pe durata a două zile: sâmbătă – 30 noiembrie şi duminică – 1 decembrie.

Referendum pentru București

Concomitent cu primul tur din 24 noiembrie al prezidențialelor, în București a fost organizat și un referendum dorit de primarul general Nicușor Dan. La întrebarea dacă sunt de acord cu preluarea de către Consiliul General al Primăriei a repartizării pe sectoare a impozitelor pe venit, a taxelor şi impozitelor locale peste 64% dintre bucureşteni au răspuns „Da”. În prezent, această repartizare este făcută de Guvern și de Parlament. De asemenea, mai mult de 66% dintre locuitorii Capitalei au fost de acord ca Primarul General să emită toate autorizaţiile de construire. În fine, la a treia întrebare a referendumului, propusă de PSD, peste 84% dintre bucureșteni au răspuns că sunt de acord ca Primăria Generală să finanțeze un program de combatere a consumului de droguri în şcoli. Prezenţa la referendum a fost de aproape 41%. Pentru a fi aplicat, votul trebuie confirmat de Legislativ.

Românii și libera circulație

Bucureștiul a salutat decizia Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER), care a avizat favorabil intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre începând cu 1 ianuarie 2025. Decizia a fost luată, la Bruxelles, în unanimitate. Acordul va merge, pentru aprobare la mijlocul lunii decembrie, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne. Pe de altă parte, România a îndeplinit criteriul ratei de refuz al vizelor esențial pentru calificarea în Programul Visa Waiver, care permite călătoria fără viză în Statele Unite. Departamentul american de Stat a publicat raportul conform căruia România a scăzut sub pragul de 3% impus de legislaţia americană. Mai precis, în acest an, românii au depus aproximativ 80.000 de solicitări de viză, din care oficiile diplomatice americane au acceptat un număr record de peste 78.000.

O nouă Comisie Europeană gata de start

Noua Comisie Europeană a primit, miercuri, votul favorabil al Parlamentului European. Unul dintre vicepreşedinţii Executivului condus tot de Ursula von der Leyen va fi românca Roxana Mînzatu. Prima iniţiativă a echipei din care face parte va fi adoptarea unui plan strategic pentru creşterea economiei europene şi a competitivităţii. De altfel, Roxana Mînzatu va coordona indirect şi acest domeniu, pentru că se va ocupa de politicile sociale și de pregătirea profesională a lucrătorilor europeni. Ei îi va reveni şi spectrul mai larg al pregătirii societăţii pentru momente de criză, care se referă nu doar la războaie sau catastrofe climatice, ci și la tranziţie verde, digitalizare și probleme sociale. Noua Comisie îşi va începe mandatul pe 1 decembrie.