Retrospectiva săptămânii 24.09 – 30.09.2023
Noile măsuri fiscale, asumate de Executiv, în parlament; Șeful Senatului de la București, Nicolae Ciucă, în Irlanda; Coordonare pe fondul atacurilor ruseşti la Dunăre; Experții FMI, din nou în România
Mihai Pelin, 30.09.2023, 10:00
Noile măsuri fiscale, asumate de
Executiv, în parlament
Guvernul
de coaliție PSD-PNL de la București şi-a asumat, marţi, răspunderea în
Parlament pentru o reformă fiscal-bugetară profundă, una din cele mai ample din
ultimii ani. Pachetul de măsuri include, între altele, păstrarea unei taxe mici
pe valoare adăugată la alimente, medicamente şi lemne de foc sau creşterea salariului
minim brut de la 3000 lei (600 euro) la 3.300 lei (660 euro), în paralel cu o
taxare suplimentară a profitului băncilor sau a companiilor mari. Totodată, vor
fi confiscate bunurile provenite din activităţi ilicite, iar sumele care nu pot
fi justificate vor fi impozitate cu 70%. Conform noilor măsuri, cei care lucreaza în IT şi au salarii
mai mari de 10.000 de lei (cca. 2000 euro) vor plăti impozit, iar bugetarii care au salarii mai mari de 8.000 de
lei (cca.1600 euro) net nu vor mai primi vouchere de vacanţă şi nici
indemnizaţie pentru hrană. O taxă specială vor plăti persoanele care deţin case
mai scumpe de 500.000 de euro, dar cu condiţia să nu plătească rate la bancă. Reforma
mai prevede un impozit minim pe cifra de afaceri, diminuarea funcţiilor de
conducere din sistemul bugetar sau plafonarea unor sporuri. Consiliul Economic şi Social, organism independent, a avertizat că acoperirea
deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul
economic privat ar putea avea efecte contrare.Din opoziție, nemulțumite, USR
și Forța Dreptei, o disidență liberală, au decis să reclame măsurile la Curtea
Constituțională.
Șeful Senatului de la București,
Nicolae Ciucă, în Irlanda
Preşedintele Senatului de la București, Nicolae Ciucă, a declarat, în cadrul Conferinţei Europene a preşedinţilor de parlamente din statele membre ale Consiliului Europei, care a avut loc la Dublin, că populismul afectează democraţia şi pune în pericol drepturile civile ale tuturor. În opinia sa, în contextul războiului la graniţă, rolul parlamentelor naţionale în reconstrucţia Ucrainei şi provocările la adresa democraţiei reprezentative în vremuri instabile sunt subiecte de mare interes pentru România, ca ţară membră UE şi NATO. România va continua să fie alături de Ucraina în procesul de reconstrucţie a ţării, proces care trebuie să meargă în acelaşi pas cu reformele de consolidare a drepturilor şi libertăţilor civile, a mai spus Nicolae Ciucă. Printre temele discutate s-au numărat consecinţele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi rolul Parlamentelor naţionale în reconstrucţia acestei țări, provocările la adresa democraţiei în vremuri instabile sau egalitatea şi diversitatea în reprezentarea publică.
Coordonare
pe fondul atacurilor ruseşti la Dunăre
România, care împarte cu
Ucraina circa 650 de kilometri de frontieră, se consultă permanent cu aliaţii din NATO asupra
evoluţiilor de la graniţă, după descoperirea mai multor fragmente de drone,
foarte probabil ruseşti, pe teritoriul românesc, în Delta Dunării. Un
astfel de incident a avut loc la începutul acestei săptămâni, pe malul
ucrainean al Dunării, în zona localităţii Orlovka, unde drone au căzut în
apropierea unui bac cu români ce pleca spre Isaccea.
După acest nou episod, Statul Major al Apărării a organizat, în
sistem videoconferinţă, o întâlnire cu reprezentanţi ai autorităţilor publice
locale din judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi şi Tulcea, toate de la Dunăre.
Agenda a cuprins prezentarea situaţiei de securitate, a procesului de
comunicare publică a armatei, subiecte din tematica pregătirii populaţiei, economiei
şi teritoriului pentru apărare, respectiv responsabilităţile legale ce revin
diferitelor instituţii din sistemul naţional de Apărare.
Pe de altă parte,
Ministerul Apărării a cerut, oficial, aprobarea Parlamentului pentru
începerea în acest an a programului de cumpărare a 32 de avioane militare F-35
din Statele Unite, care să contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unor
capabilităţi de apărare robuste şi reziliente. Suma care trebuie plătită este
una record pentru Armata română – 6,5
miliarde de dolari și va fi folosită pentru achiziţia de aeronave, motoare,
suport logistic, servicii de instruire a piloţilor şi a personalului şi
simulatoare de zbor. Anul trecut, România a decis să achiziţioneze 32 de
avioane de luptă de tip F-16, second-hand, din Norvegia, pentru a le adăuga la
cele 17 aeronave cumpărate din Portugalia în 2016. România şi-a majorat
cheltuielile pentru apărare de la 2 la 2,5% din PIB anul acesta.
Experții
FMI, din nou în România
O echipă a FMI se află la Bucureşti pentru
analiza anuală a economiei româneşti. Experţii internaţionali vor discuta, până
pe 4 octombrie, despre politicile economice şi ultimele evoluţii în
domeniu, cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Băncii Naţionale şi ai
altor agenţii guvernamentale. Echipa FMI se va întâlni şi cu reprezentanţi ai
sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale. Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti,
potrivit ultimului raport. Astfel, PIB-ul României ar urma să
înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o
expansiune de 2,5% în 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,2% anul
viitor. Deficitul fiscal ar putea ajunge la 7%
din PIB în 2023, mai ridicat decât nivelul prevăzut de 4,4%, se mai arată în
raport.
