Retrospectiva săptămânii 24.06 – 30.06.2018

Cabinetul de stânga de la Bucureşti a trecut de moţiunea de cenzură/ Reacţii la modificările legislaţiei penale/ Preşedintele Iohannis la Consiliul European de vară/ Obiectivele României la summitul NATO

Corina Cristea, 30.06.2018, 10:52

Cabinetul de stânga de la Bucureşti a trecut de moţiunea de cenzură

Guvernul PSD – ALDE a trecut fără bătăi de cap, în această săptămână, testul unei moţiuni de cenzură, iniţiată de PNL şi susţinută de USR şi PMP. Executivul a fost criticat, între altele, pentru modificările aduse Codului de procedură penală, pentru diminuarea atribuţiilor preşedintelui României şi pentru evoluţiile economice negative. În document se arată, de exemplu, că actualul Executiv a dus inflaţia la 5,4% – cea mai mare din ultimii 5 ani, că politică fiscală a fost distrusă prin desele modificări ale Codului Fiscal şi că nu au fost construite autostrăzile promise. În acelaşi timp, premierul Viorica Dăncilă este considerată doar o marionetă a liderului PSD, Liviu Dragnea.

Senatorul USR Radu Mihail (track): De la începutul anului, când aţi fost învestită cu funcţia de prim-ministru, nu aţi reuşit decât să afundaţi economia ţării şi mai tare, să generaţi panică şi neîncredere, să-i goniţi din ţară pe investitorii străini şi să adânciţi şi mai tare evoluţiile economice negative.” În replică, premierul a susţinut că moţiunea de cenzură conţine afirmaţii false, e lipsită de argumente raţionale şi constituie doar un joc politic al dreptei.

Viorica Dăncilă: Nu m-am aşteptat ca întreaga moţiune să fie o înşiruire de falsuri, o prezentare parcă a unei alte realităţi făcute cu rea-credinţă. Refuzaţi să admiteţi chiar şi cele mai evidente lucruri bune, care s-au întâmplat în această guvernare”. Mii de persoane au protestat în apropierea Parlamentului pe timpul dezbaterii şi votării moţiunii, în semn de susţinere a acesteia.

Reacţii la modificările legislaţiei penale

Comisia Parlamentară Specială pentru Legile Justiţiei a decis, la dezbaterile pe marginea Codului Penal, micşorarea unor termene de prescripţie a răspunderii penale. Astfel, condamnaţii cu pedepse mai mici de 10 ani vor putea ieşi din închisoare după ce au executat jumătate din pedepasă, faţă de două treimi, cum este în prezent. O altă modificare se referă, de exemplu, la confiscarea extinsă, astfel încât să nu se mai aplice în cazul infracţiunilor de spălare de bani şi grup infracţional organizat.

Guvernanţii spun că schimbările Codurilor penale – intens criticate de opoziţie, de societatea civilă şi de o parte dintre magistraţi – se conformează deciziilor Curţii Constituţionale a României şi deciziilor CEDO şi au rolul de a stopa derapajele din justiţie şi de a preveni încălcarea drepturilor omului. Contestatarii acuză, însă, puterea că urmăreşte favorizarea politicienilor care au probleme cu legea. Ambasadele a 12 state occidentale au facut apel, joi, către toate părţile implicate în modificarea Codului penal şi a celui de procedură penală să evite schimbări care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva corupţiei şi, în general, a infracţionalităţii.

Preşedintele Klaus Iohannis, la fel şi opoziţia, consideră că îngrijorările ambasadelor sunt justificate. În schimb, preşedintele comisiei speciale pentru legile justiţiei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache, dă asigurări că modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală respectă toate procedurile legale. Ministerul de Externe a anunţat că a luat notă de poziţia exprimată de cele 12 state şi precizeaza că întărirea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei se numără printre priorităţile asumate de Guvern.

Preşedintele Iohannis la Consiliul European de vară

Preşedintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, centrată pe chestiunea migraţiei. Europenii au decis, între altele, să creeze platforme de dabarcare a migranţilor în afara UE, pentru a-i descuraja, astfel, să traverseze Mediterana. Pe de altă parte, la summitul european s-a luat şi decizia de prelungire cu şase luni a sancţiunilor împotriva Rusiei după anexarea peninsulei Crimeea.

Printre temele summitului s-au mai aflat situaţia negocierilor privind Brexitul şi reforma economico-monetară a Uniunii. Preşedintele Iohannis a pledat, pe de altă parte, la Bruxelles, pentru menţinerea unui climat investiţional atractiv în cadrul Uniunii Europene, arătând, totodată, că România susţine un sistem de impozitare echitabil şi eficient al companiilor, care să fie adaptat noilor modele de afaceri în contextul digitalizării economiei.

Obiectivele României la summitul NATO

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a întrunit, la Bucureşti, pentru a analiza şi aproba obiectivele României la summitul Alianţei Nord-Atlantice, care va avea loc pe 11 şi 12 iulie, la Bruxelles. Bucureştiul doreşte ca proiectele de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe flancul Estic al NATO să avanseze, în paralel cu asigurarea unui climat de stabilitate în vecinătatea estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre. Tot în cadrul şedinţei CSAT au fost aprobate forţele armate care vor putea fi puse la dispoziţie pentru participarea, anul viitor, la misiuni şi operaţiuni în afara teritoriului statului român. Comparativ cu anul 2018, acestea sunt în creştere cu peste 11 procente.