Retrospectiva săptămânii 24.04 – 30.04.2022
Sumar: România sprijină Ucraina / România susține parcursul european al Chișinăului
Daniela Budu, 30.04.2022, 12:00
România sprijină Ucraina
Prin vizite întreprinse de importanți decidenți politici la Kiev, România și-a exprimat din nou sprijinul pentru țara vecină invadată de trupele ruse. Marți s-au deplasat în Ucraina premierul Nicolae Ciucă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi șeful diplomației, Bogdan Aurescu. Iar miercuri, liderul Senatului de la București, Florin Cîțu, a participat la Congresul autorităţilor locale şi regionale, condus de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. De altfel, Nicolae Ciucă a fost primit de liderul ucrainean şi a avut întrevederi cu premierul şi preşedintele Radei Supreme. Pe agendă s-au aflat teme precum sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei, situaţia umanitară şi procesul de reconstrucţie din ţara vecină. Șeful guvernului de la București a reafirmat că România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Totodată, premierul a condamnat, din nou, atrocităţile comise de trupele de invazie şi a exprimat sprijinul României pentru derularea unei investigaţii internaţionale care să-i aducă în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de crime. Iar președintele ucrainean a apreciat că această vizită „este un semnal important şi clar de sprijin pentru Ucraina în războiul împotriva Federaţiei Ruse”.
Şeful guvernului de la București s-a referit şi la situaţia minorităţii române din Ucraina. Nicolae Ciucă: „Preşedintele Zelenski a subliniat că minoritatea română din Ucraina va beneficia de aceleaşi drepturi în oglindă, subliniez, în oglindă, precum beneficiază minoritatea ucraineană în România. Am subliniat că ei sunt cetăţeni ucraineni, ei îşi fac datoria faţă de ţara lor şi, de asemenea, că trebuie să beneficieze de sprijinul autorităţilor, instituţiilor ucrainiene pentru tot ceea ce înseamnă păstrarea identităţii de limbă, identităţii culturale”.
Pe de altă parte, premierul a declarat că România nu este afectată în acest moment, după ce Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze către Bulgaria şi Polonia, care au refuzat să plătească combustibilul în ruble, așa cum ceruse Moscova. Consumul de gaze este mult sub capacitatea de producţie pe care țara o are, România fiind una dintre puţinele state din Europa care beneficiază de resursă de gaz consistentă – a subliniat şeful guvernului. Acesta a explicat, însă, că, pe termen mediu şi lung, România va avea nevoie de gaz. El a precizat că prin Legea offshore şi onshore – asumată de formaţiunile din coaliţia la guvernare – se asigură demararea investiţiilor în exploatarea gazelor din Marea Neagră şi a celor de la mare adâncime din zona Buzău.
La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor a declarat că prin vizita la Kiev s-a dorit transmiterea unui semnal clar privind voinţa majorităţii politice şi parlamentare cu privire la ajutorul acordat de România Ucrainei. La întoarcerea de la Kiev, preşedintele Senatului a apreciat că autorităţile ucrainene privesc cu optimism spre viitor, în ciuda situaţiei dificile în care se află ţara vecină. El a mai precizat că deşi sancţiunile impuse Rusiei provoacă în prezent disconfort în mai multe sectoare de activitate, ele sunt menite să asigure în viitor securitatea şi integritatea naţională. Sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional a fost arătat și de ministrul apărării, Vasile Dîncu, care a participat, marți, la prima reuniune a Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina, găzduită în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Responsabilul român a condamnat atrocităţile comise şi a evidenţiat nevoia urgentă de deschidere şi funcţionare necondiţionată a unor culoare umanitare. Vasile Dîncu a avut şi o scurtă întrevedere cu omologul său ucrainean, prilej cu care a exprimat solidaritatea deplină cu Ucraina şi a transmis disponibilitatea de a menţine un dialog constant şi deschis.
România susține parcursul european al Chișinăului
Tot din partea ministerului Apărării a venit, miercuri, precizarea că, în prezent, Armata României nu are militari în Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofonă), pentru a participa la exerciţii sau alte forme de instruire în comun. Clarificările vin în contextul în care o publicaţie de limbă rusă a distribuit informaţii false, potrivit cărora România intenţionează să atace Transnistria cu sprijinul NATO, urmând apoi să anexeze Republica Moldova. Publicația mai menționa că deja pe teritoriul Republicii Moldova ar fi fost dislocaţi militari români. Dezinformările venite pe canale ruseşti au loc după seria de atacuri cu autor necunoscut, lansate în ultimele zile în Transnistria. Pe fondul provocărilor armate din regiunea separatistă, partidele parlamentare din România și-au reafirmat susţinerea pentru parcursul european al Chișinăului. Republica Moldova trebuie să primească un mesaj ferm de la Uniune că va fi susţinută şi în viitor pe drumul ei european, consideră politicienii români.
Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a subliniat că ultimele evenimente din Tiraspol trebuie să fie analizate cu atenţie şi în mod echilibrat, astfel încât situaţia de securitate din zonă, şi aşa destul de fragilă, să nu escaladeze. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, crede că incidentele de la Tiraspol au fost o încercare de intimidare şi a anunţat în următoarele săptămâni, o reuniune comună a conducerilor Senatului şi Camerei Deputaţilor cu Parlamentul de la Chişinău.Ideea este susținută și de USR care consideră că incidentele de la Tiraspol au fost simple provocări care trebuie privite cu înţelepciune diplomatică, iar singura şansă ca Republica Moldova să fie un stat european este în Uniune. Iar UDMR atrage atenţia că acum trebuie analizate cererile de aderare la forul comunitar a Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, pentru ca ele să devină oficial candidate la forul european. Şi Alianţa pentru Unirea Românilor a condamnat incidentele de la Tiraspol și consideră că Republica Moldova nu trebuie să mai rămână într-o zonă gri.
