Retrospectiva săptămânii 24.02 – 02.03.2019
Sumar: Proteste ale magistraţilor din România / Fosta şefă a DNA din România favorită la şefia viitorului Parchet European / Recomandări ale Comisiei Europene pentru România / Preşedintele român Klaus Iohannis, la summitul Formatului Bucureşti 9
România Internațional, 02.03.2019, 11:43
Proteste ale magistraţilor din România
Proteste fără precedent ale magistraţilor, procurorilor şi judecătorilor din România după adoptarea de catre guvern a unei noi ordonanţe de urgenţă care modifică legile justiţiei. Activitatea mai multor parchete a fost suspendată, în această săptămână, în semn de protest. Si DIICOT, parchetul care investigheaza infractiunile de terorism şi crimă organizată, a decis, in premiera, suspendarea activităţii, în perioada 26 februarie – 8 martie, când vor fi soluţionate doar urgenţele. Şi judecătorii de la Tribunalul Bucureşti şi-au suspendat activitatea până în 7 martie, în semn de protest, toate dosarele aflate pe rolul completelor de judecată, cu excepţia cazurilor urgente, fiind amânate. Magistraţii cer abrogarea Ordonanţei 7 şi măsuri pentru suspendarea activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie până la pronunţarea Curţii de Justiţie a UE asupra contestaţiilor privind această secţie specială. Intre timp, ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că a elaborat o nouă ordonanţă de urgenţă, care va abroga mai multe prevederi din Ordonanţa 7 care a stîrnit valul de proteste. Modificările vizează abrogarea articolului care prevede faptul că judecătorii, alături de procurori, pot deveni procurori de rang înalt.
Fosta şefă a DNA din România favorită la şefia viitorului Parchet European
Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kovesi, a obţinut cele mai multe voturi în urma audierilor din Comisia de libertăţi civile (LIBE) a legislativului comunitar, in vederea ocupării postului de procuror şef al viitorului Parchet European. Ea obţinuse anterior acelaşi rezultat şi în Comisia pentru control bugetar (CONT). Pe locurile următoare s-au situat francezul Jean-François Bohnert şi germanul Andres Ritter. Laura Codruţa Koveşi spune că votul din PE nu este doar o victorie personală track: „Acest vot nu este doar pentru mine, acest vot este pentru tot sistemul de justiţie român. Acest vot este pentru toţi cetăţenii din România care în ultimii ani au susţinut lupta cu corupţia şi statul de drept. Este un vot pentru toţi procurorii şi judecătorii din Europa care lucrează sub presiune. Nu am avut sprijinul guvernului de la Bucureşti, nici nu l-am cerut, nici nu l-am aşteptat şi nici nu-l aştept”.La Bucureşti, opoziţia parlamentară de dreapta a salutat victoriile remarcabile ale fostei şefe a DNA şi a criticat coaliţia la putere PSD-ALDE, afirmând că a trădat România şi a orchestrat o campanie de denigrare la adresa candidatului român.Votul împotrivă al europarlamentarilor PSD şi ALDE şi reacţiile puterii de stânga de la Bucureşti sunt edificatoare. Senatorul PSD Claudiu Manda a declarat că europarlamentarii social-democraţi au votat împotriva numirii Laurei Codruţa Kovesi la conducerea Parchetului European, susţinând că aceasta ar fi făcut abuzuri la DNA. Viitorul procuror-şef al Parchetului Europeanva finumitdupă negocieri între Legislativul comunitar şi Consiliul statelor membre.
Recomandări ale Comisiei Europene pentru România
Economia României se confruntă cu riscuri crescute, avertizează Comisia Europeană în raportul semestrial referitor la fiecare ţară membră. În documentul publicat miercuri, Executivul comunitar menţionează, între altele, că ordonanţa de urgenţă 114 a Guvernului, dar şi o lege adoptată în Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare riscă să ameninţe funcţionarea normală a sectorului financiar. De asemenea, în raportul Comisiei Europene se arată că măsurile cuprinse în OUG 114 slăbesc puternic Pilonul II de pensii administrate privat. Măsurile, spun specialiştii UE, au efecte negative asupra pensiilor viitoare ale românilor, în piaţa de capital şi vor afecta investiţiile viitoare, vor creşte incertitudinea, făcând economia României mai puţin atractivă atât pentru investitorii români, cât şi pentru cei străini. Riscurile la adresa economiei româneşti vin şi din creşterea deficitului de cont curent, dar şi din majorarea costurilor cu forţa de muncă, în urma creşterii salariului minim pe economie şi a salariilor angajaţilor din sistemul public. Comisia Europeană atrage atenţia şi asupra slabelor performanţe ale domeniilor educaţiei şi cercetării.În analiza sa, Executivul comunitar evidenţiază necesitatea de a promova investiţiile, de a urma politici fiscal bugetare responsabile şi de a pune în aplicare reforme bine concepute.
Preşedintele român Klaus Iohannis, în Slovacia,la summitul Formatului Bucureşti 9
Preşedintele român Klaus Iohannis a pledat, la Kosice, în Slovacia, pentru o prezenţă mai consistentă a NATO la Marea Neagră, la summitul Formatului Bucureşti 9, din care fac parte state membre ale Uniunii Europene şi NATO de pe flancul estic al Alianţei. Liderii celor 9 au convenit, în Declaraţia finală, că Uniunea Europeană şi NATO sunt mai puternice împreună. Discuţiile la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au avut în prim plan evoluţiile de securitate din vecinătatea estică şi din regiunea Mării Negre. Klaus Iohanniss-a declarat îngrijorat cu privire la evoluţiile din regiunea Mării Negre, în contextul în care Rusia ameninţă în continuare stabilitatea regiunii.El a subliniat că evoluţiile din regiunea Marii Negre arată că este nevoie ca statele aliate să întreprindă mai mult, pentru o apărare robustă, deopotrivă terestră, aeriană şi maritimă. Preşedintele Iohannis a spus că trebuie acordat mai mult sprijin şi partenerilor NATO din Est, precum Ucraina sau Georgia, pentru a le spori capacitatea de a se apăra în faţa oricărui tip de ameninţări, fie acestea militare, cibernetice sau pur propagandistice Lansat la iniţiativa şefilor de stat din România şi Polonia, Formatul B9 a mai avut un prim summit în noiembrie 2015, la Bucureşti, şi un al doilea la Varşovia, în iunie 2018.
