Retrospectiva săptămânii 23.10 – 29.10.2022

Demisia ministrului Apărării/ Flancul estic al NATO, în continuă consolidare/ Prim-ministrul Ciucă la Bruxelles/ Prescripţie pentru infractori de lux?/ Şoc în lumea sportului

Ştefan Stoica, 29.10.2022, 11:30

Demisia ministrului Apărării

Săptămâna politică a debutat spectaculos, cu demisia ministrului social-democrat al Apărării în guvernul de coaliţie de la Bucureşti, Vasile Dîncu. Acesta a făcut anunţul luni, în ajunul marcării Zilei Armatei şi al reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Dâncu şi-a motivat gestul prin imposibilitatea de a colabora cu preşedintele României, care este Comandantul Suprem al Armatei. Situaţia sa devenise ingrată după ce a declarat că singura şansă ca războiul din Ucraina să ia sfârşit este negocierea cu Rusia. Preşedintele Iohannis i-a reamintit fostului ministru că poziţia oficială a României şi a partenerilor ei este aceea că doar Ucraina va decide când, cum şi ce negociază şi l-a îndemnat, ironic, să citească mai frecvent revista presei pe aceste teme. Cu premierul Nicolae Ciucă pe post de interimar la Apărare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat actualizarea Programului Armata 2040 pe principalele sale direcţii: bugetarea necesarului de personal, reconfigurarea programelor de înzestrare şi modernizarea industriei de apărare.

Flancul estic al NATO, în continuă consolidare

Primele convoaie cu tehnică militară franceză, compuse din blindate uşoare şi grele de de infanterie, au intrat, duminică seara, în România. Ele vor completa mijloacele tehnice ale Grupului de Luptă al NATO dislocat la Cincu, în centrul tarii. Acesta s-a constituit, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO. La propunerea Franţei de a prelua rolul de naţiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO, formează acest grup integrând, pe bază rotaţională, efective ale Belgiei şi Ţărilor de Jos. Şi Spania va contribui la consolidarea flancului estic al NATO, prin trimiterea de avioane de luptă F-18 şi Eurofighter în România şi Bulgaria. Avioanele vor ajunge în decembrie la baza militară de la Feteşti (sud-est) si vor avea misiunea de a patrula spaţiul aerian din zonă. Spania a instalat, deja, un radar de suprafaţă mare în Dobrogea (sud-est).

Prim-ministrul Ciucă la Bruxelles

Confruntat, acasă, cu proteste împotriva sărăciei şi prins, împreună cu partenerul social-democrat, într-o licitaţie, nesănătoasă economic, a procentelor de creştere a pensiilor, premierul liberal Nicolae Ciucă a primit, la Bruxelles, o veste încurajatoare: este posibilă înlocuirea limitei bugetare de 9,4% din PIB pentru pensii, prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu un alt indicator, de disciplină financiară. Discuţia pe această temă cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost de principiu, iar detaliile tehnice ar urma să fie stabilite la nivel de experţi. La Bucureşti, partidele coaliţiei vor să ajusteze pensiile cu rata inflaţiei, care a depăşit 15%. În privinţa aderării la Schengen, România are susţinere deplină la Bruxelles, exprimată de toţi oficialii europeni cu care şeful guvernului a stat de vorbă. Am demonstrat că suntem în măsură să protejăm graniţele externe ale Uniunii Europene, am făcut-o şi înainte şi după conflict, a subliniat premierul Ciucă. E nevoie, însă, de unanimitate pentru acceptarea în spaţiul de liberă circulaţie, iar Ţările de Jos, unde guvernul depinde de radicali eurosceptici, anti-imigraţie, ezită în continuare. În periplul său prin capitala Europei, prim-ministrul a avut convorbiri şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Acesta l-a asigurat că România este un aliat foarte valoros pe care NATO este pregătită să-l apere.

Prescripţie pentru infractori de lux?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a luat, marţi, o decizie cu implicaţii majore privind prescrierea faptelor. Ea a hotărât ca aceasta să se aplice retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile, ceea ce, potrivit unor surse judiciare, va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori. Inculpaţii ar putea scăpa, astfel, de condamnare sau de acuzaţii ca urmare a prescrierii faptelor. Printre posibilii beneficiari sunt actuali şi foşti primari de mari oraşe, cunoscuţi oameni politici şi de afaceri. Cel mai sonor nume de pe listă este al Elenei Udrea, o obişnuită a sălilor de judecată şi a penitenciarelor în ultimii 8 ani, după încheierea celui de-al doilea mandat al preşedintelui Traian Băsescu, considerat, în epocă, protectorul ei. Încarcerată în prezent pentru corupţie, fostul ministru mai are pe rolul instanţelor încă două procese. Unul dintre ele vizează finanţarea campaniei electorale a lui Băsescu din 2009, în care Udrea a primit, în primă instanţă, o condamnare de opt ani închisoare pentru instigare la luare de mită şi spălarea banilor. O condamnare de cinci ani a primit, în acelaşi dosar, şi fiica cea mare a fostului preşedinte, Ioana Băsescu.

Şoc în lumea sportului

Cea mai titrată jucătoare de tenis din România, Simona Halep, a fost suspendată provizoriu după ce a fost depistată pozitiv la un control antidoping efectuat la US Open, turneu pe care l-a părăsit în runda inaugurală. Fostul număr unu mondial şi dubla câştigătoare de mare şlem, la Roland Garros şi Wimbledon, începe, potrivit propriilor spuse, cel mai dificil meci din viaţă: o luptă pentru adevăr. Halep, caracterizată de oamenii din tenis drept un model de integritate sportivă, promite că va lupta să dovedească faptul că nu a luat conştient substanţa interzisă. Dacă nu va reuşi, riscă o suspendare de patru ani. Şansele de a fi exonerată şi de a scăpa fără sancţiuni sunt mici. Altminteri, orice suspendare, fie ea mai blândă, ar putea echivala cu finalul carierei pentru jucătoarea de 31 de ani. Este cel mai răsunător caz de dopaj din tenis după cel al rusoaicei Mariei Sharapova, depistată pozitiv în urmă cu şase ani. Între cazurile celebre de dopaj cu care s-a confruntat sportul românesc sunt cele ale gimnastei Andreea Răducan şi fotbalistului Adrian Mutu.