Retrospectiva săptămânii 23.07 – 29.07.2023
Sumar: România - caniculă şi vijelii/ Atac rusesc în apropierea României/ Date financiare privind România/ Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România/ Medalii pentru România la Campionatele Mondiale de nataţie de la Fukuoka
Corina Cristea, 29.07.2023, 11:30
România – caniculă şi vijelii
România s-a confruntat cu fenomene meteo extreme în această săptămână, ziua de miercuri fiind cea mai dificilă: în timp ce sudul, sud-estul şi estul ţării au fost sub avertizări cod roşu, portocaliu şi galben de caniculă, cu temperaturi care au depăşit 40 de grade Celsius, în unele judeţe din celelalte regiuni au fost alerte cod roşu de averse, grindină şi vijelii. Vremea rea a făcut şi victime: pe Transalpina, în centrul țării, o femeie a decedat după ce un copac scos din rădăcini de rafale puternice s-a prăbuşit peste maşina în care se afla, iar la Botoşani, doi frați au murit pe câmp loviţi de fulger. În judeţul Harghita, circulaţia feroviară a fost blocată după ce mai mulţi arbori au căzut pe calea ferată. Furtuna a avariat şi acoperişul bazinului de înot din reședința județului, municipiul Miercurea Ciuc. Cu o zi înainte, acoperişul Bibliotecii Universităţii din Oradea fusese luat de vânt, iar panouri fotovoltaice au fost proiectate pe trotuare. Zeci de mii de consumatori au rămas fără curent electric. Mai multe localităţi din judeţul Iaşi (est) au rămas fără apă potabilă, iar Portul Constanţa (sud-est, la Marea Neagră) a fost închis din cauza vântului puternic. Salvatorii au intervenit și în județul Tulcea, tot din sud-est, pentru evacuarea persoanelor rămase blocate în maşini după o viitură care a acoperit carosabilul. Alți pompieri români ajută, în aceste zile, la stingerea incendiilor din Grecia.
Atac rusesc în apropierea României
Războiul dezlănţuit de ruşi în Ucraina a ajuns, în această săptămână, foarte aproape de România. Pentru prima dată de la începutul confruntării, Rusia a atacat, luni, în zori, două porturi ucrainene de la Dunăre, distrugând depozite de cereale şi rănind mai multe persoane. Unul din porturile atacate, Reni, se află la distanţă foarte mică de România, aproximativ 20 de km, iar autorităţile de la Bucureşti au condamnat în termeni fermi Moscova pentru atacarea porturilor de la Dunăre. Atacurile survin în condițiile în care Dunărea reprezintă una dintre rutele alternative pentru transportul cerealelor din Ucraina, după ce Rusia s-a retras din acordul care permitea navigarea în siguranţă pe Marea Neagră a navelor încărcate cu produse agricole ucrainene. La București, Ministerul Apărării a dat asigurări că, în acest moment, nu există o ameninţare militară directă la adresa teritoriului naţional sau a apelor teritoriale ale României. Şi ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a declarat că România, ca membru NATO şi al Uniunii Europene, deţine cele mai importante şi mai solide garanţii de securitate din întreaga sa istorie. Ea a avut o convorbire telefonică cu secretarul de stat american, Antony Blinken, alături de care a condamnat atacurile recente ale Moscovei asupra civililor din Ucraina şi asupra infrastructurii fluviale şi maritime, precum şi modul cinic în care Federaţia Rusă afectează securitatea alimentară globală.
Date financiare privind România
Deficitul bugetar al României a ajuns la 2,34% din Produsul Intern Brut la jumătatea acestui an, ceea ce reprezintă o creştere de peste jumătate de procent faţă de perioada similară din 2022. Veniturile au fost cu 12% mai mari, dar cheltuielile au avut un avans de 16,5 procente. Conform datelor prezentate de Ministerul Finanţelor, o evoluţie pozitivă semnificativă se consemnează la categoria investiţiilor, unde creşterea este de peste 56%. Ţinta de deficit pentru finalul acestui an este de 4,4%, iar Executivul pregăteşte un pachet fiscal pentru respectarea acesteia. Ca propuneri au fost discutate unele majorări de taxe şi eliminarea unor beneficii, dar şi desfiinţarea a peste 200 de mii de posturi bugetare neocupate, în paralel cu reducerea cheltuielilor din ministere. Se ia în calcul eliminarea mai multor excepţii de la plata contribuţiei la sănătate în sectoare precum IT, construcţii şi agricultură, dar şi menţinerea a numai două cote de TVA, una de 9% şi alta de 19 procente.
Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România
Executivul de la București a adoptat Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, care se va aplica în etape, în următorii 5 ani. Noul program favorizează accesul rapid al pacienţilor la măsuri de prevenţie, la diagnostic şi la tratament şi, nu în ultimul rând, la servicii paliative. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că se vor face investiţii în domeniul oncologiei, iar serviciile de care vor beneficia pacienţii se vor deconta integral, inclusiv cele de radioterapie avansată. Guvernul va dezvolta şi un fond pentru inovaţie, principalii beneficiari fiind tot pacienţii oncologici. Pe de altă parte, reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer au criticat lipsa normelor metodologice de aplicare a acestui plan, fără de care, spun ei, nu se ştie cât timp trebuie să treacă de la diagnosticare, până când începe tratamentul efectiv. În context, aceştia au precizat că intenţionează să acţioneze Ministerul Sănătăţii în judecată.
Medalii pentru România la Campionatele Mondiale de nataţie de la Fukuoka
Sportivii români Constantin Popovici şi Cătălin Petru Preda au cucerit, joi, primele medalii, aur şi argint, pentru delegaţia României la Campionatele Mondiale 2023 de nataţie de la Fukuoka (Japonia), după ce s-au clasat pe primele două locuri în concursul de sărituri în apă de la mare înălţime (27 metri). Popovici, 34 ani, a devenit primul campion mondial al României la sărituri în apă de la mare înălţime. La competiţia din Japonia, înotătorul român David Popovici (18 ani), campion mondial în 2022 la 100 şi 200 m liber, nu a reușit să obțină nicio medalie.