Retrospectiva săptămânii 23.04 – 29.04.2023

Sumar: Schengen, nu; America de Sud, da; Presa română, mai degrabă nu; Reguli noi pentru refugiaţii ucraineni; Medalii la lupte

Bogdan Matei, 29.04.2023, 11:05

Schengen, nu

Austria nu poate oferi o dată certă pentru aderarea României la
spațiul european de liberă circulație Schengen, pentru că acesta nu
funcţionează – a fost concluzia dușului rece pe care ministrul de Interne în
guvernul conservator de la Viena, Gerhard Karner, a venit, joi, să li-l aplice
decidenților politici de la București, din coaliția guvernamentală
PSD-PNL-UDMR. Pentru omologul român al lui Karner, liberalul Lucian Bode,
vizita trebuia să dezgheţe relaţiile bilaterale. Ceea ce nu s-a
întâmplat. Croația a intrat în spațiul Schengen încă de la 1 ianuarie
2023. În decembrie 2022, miniștrii de Interne ai statelor membre,
reuniți la Bruxelles, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au
aprobat cooptarea republicii ex-iugoslave, intrată în Uniunea Europeană abia în
2013, și în acest spațiu, în care circa 400 de milioane de oameni pot călători
liber, fără controale la frontierele interne. În schimb, candidaturile României și Bulgariei, membre ale blocului
comunitar încă din 2007, au fost respinse.
Împotriva lor s-a pronunțat Austria, iar Olanda și-a folosit, declarativ,
dreptul de veto doar pentru Bulgaria.

Atitudinea regretabilă şi nejustificată
a Austriei riscă să afecteze unitatea şi coeziunea europene, de care
avem atât de multă nevoie, mai ales în actualul context geopolitic – susținea
atunci preşedintele României, Klaus Iohannis.

Premierul – liberal, ca și
Bode – Nicolae Ciucă şi-a exprimat, la rândul său, profunda dezamăgire faţă
de lipsa consensului la nivelul Consiliului JAI.

Din opoziţie, liderul
USR, Cătălin Drulă, considera că decizia este profund nedreaptă și că Bode trebuie să îşi dea demisia.
Președintele AUR (opoziția naționalistă), George Simion, solicita plecarea
întregului Cabinet Ciucă și aprecia că decizia de la Bruxelles este un eşec răsunător pentru toată diplomaţia românească. Aproape jumătate de
an mai târziu, nimic nu s-a schimbat. România e tot în afara spațiului de
liberă circulație, iar la București nimeni n-a plecat din funcție. Posibilii
semnatari ai unor demisii se minunează, în schimb, că în țară crește
euroscepticismul, iar cota lor electorală se prăbușește.

America de Sud, da

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a încheiat, marți,
în Argentina, turneul de o săptămână în America Latină. Acesta a început
în Brazilia, unde s-a întâlnit cu omologul său, Luiz Inacio Lula da Silva, şi
cu reprezentanţi ai autorităţilor locale din metropola Rio de Janeiro. Cei doi
şefi de stat au semnat o declaraţie comună privind dezvoltarea relaţiilor
bilaterale în diferite domenii. Preşedintele brazilian a afirmat că, pe lângă
relaţiile politice şi comerciale pe care ţara sa le are cu România, sunt
importante şi relaţiile umane, pentru că în Brazilia trăiesc mai mult
de 40.000 de cetăţeni de origine română. A doua etapă a turneului
prezidenţial a fost Chile, unde Iohannis s-a întâlnit cu președintele Gabriel
Boric, cu care a convenit dezvoltarea cooperării bilaterale în comerţ,
investiţii şi alte domenii. Cu acest prilej, a fost semnat un memorandum de
colaborare între instituţiile din cele două țări, responsabile de gestionarea
situaţiilor de urgenţă, precum cutremure şi incendii de pădure. De asemenea,
Iohannis a anunţat că primul lectorat de limbă română din America
Latină va fi înfiinţat, până la sfârşitul acestui an, la Universitatea din
Santiago de Chile. Și la Buenos Aires, conform comunicatelor oficiale,
discuțiile preşedintelui român cu omologul său argentinian, Alberto Fernández,
au vizat dinamizarea dialogului politico-diplomatic bilateral. Au fost semnate
şi două memorandumuri de înţelegere: unul în domeniul situaţiilor de urgenţă,
iar celălalt în sectorul cercetării agricole şi al protecţiei mediului.

Presa română, mai degrabă nu

Statul român rămâne codaş în Europa în ceea ce
priveşte respectarea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, precum şi
accesul neîngrădit la informaţii de interes public – a declarat preşedinta
organizației non-guvernamentale ActiveWatch, Liana Ganea. Declaraţia ei vine
după ce vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera
Jourova, afirmase că situaţia presei din România nu este foarte roz şi este
mult loc de îmbunătăţiri. Una dintre principalele
probleme – spun cele două doamne – rămâne faptul că marile partide politice
finanţează netransparent presa, fapt care conduce la suspiciuni rezonabile cum
că agenda publică în mass-media este distorsionată. În acelaşi timp, puţinele
voci jurnalistice critice cu puterea politică au devenit ţinta unor campanii de
discreditare, iniţiate fie de actori politici, fie de instituţii de presă cu o
lungă istorie de abateri de la etica profesională. Mai mult, jurnaliştii rămân
ţinte ale ameninţărilor, inclusiv cu moartea. În 2022, instanţele au pronunţat
două condamnări penale împotriva unor persoane care au comis infracţiuni ce
vizau siguranţa jurnaliştilor. Una dintre aceste condamnări, care nu este
definitivă, a vizat punerea la cale a uciderii unui ziarist – a precizat Liana
Ganea.

Reguli noi pentru refugiaţii ucraineni

Începând cu 10 februarie 2022, cu două săptămâni
înainte ca armata rusă să le invadeze țara, au intrat în România vecină peste
patru milioane de cetăţeni ucraineni. Majoritatea și-au continuat drumul spre
țări din vestul Europei, dar peste o sută de mii au ales să rămână aici.
Guvernul de la București a decis că persoanele fizice care găzduiesc refugiaţi din Ucraina vor
mai primi sumele aferente cheltuielilor cu cazarea şi hrana doar pentru
perioada rămasă până la sfârşitul acestei luni.
Ulterior, se vor aplica noi prevederi, aprobate prin ordonanţă de urgenţă.
Astfel, începând cu 1 mai, persoanele care vin în România din zona de conflict
din Ucraina vor primi direct o sumă forfetară lunară, timp de patru luni,
pentru acoperirea nevoilor imediate, și anume cazare şi hrană. Banii vor fi
alocaţi din bugetul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. După cele patru
luni, sprijinul financiar va mai acoperi numai cheltuielile de cazare, până la
sfârşitul anului, refugiaţii fiind încurajaţi să se înregistreze la agenţiile
de ocupare a forţei de muncă, pentru a avea acces la toate măsurile de sprijin
în vederea angajării sau în caz de şomaj. Aceste din urmă reguli, a precizat
purtătorul de cuvânt al guvernului de la București, Dan Cărbunaru, sunt
valabile şi pentru cetăţenii români.

Medalii la lupte

Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, deţinătoarea trofeului, îşi va
disputa finala Cupei României la fotbal din acest an cu Universitatea Cluj. În semifinale, Sepsi a trecut cu 3-0 de campioana naţională în
exerciţiu, CFR, tot din Cluj, iar Universitatea cu 1-0 de UTA Arad. Tot în
sport, românul Denis Mihai a cucerit medalia de bronz la lupte greco-romane la
Campionatele Europene din Croaţia, de la Zagreb. E singura medalie
obţinută de România în întrecerile masculine. Bilanţul delegaţiei tricolore
este mult mai bogat la probele feminine: două medalii de aur, obţinute de
Andreea Ana şi Alexandra Anghel, şi două de bronz, câştigate de Cătălina Axente
și de Kriszta Incze.