Retrospectiva săptămânii 23.02.- 29.02.2020
Coronavirusul a ajuns în România/ Situaţia politică din România/ Raportul de ţară al Comisiei Europene
Corina Cristea, 29.02.2020, 08:03
Coronavirusul
a ajuns în România
La două luni de la
apariţia sa în China, noul coronavirus a ajuns, în această săptămâna, în
România. Pacientul zero nu este un român, aşa cum se aşteptau cei mai mulţi
luând în calcul importanta comunitate de români din Italia – cea mai afectată
dintre ţările europene. Este vorba despre un italian care s-a aflat câteva zile
în România, ulterior fiind diagnosticat cu coronavirus.
Primul român infectat
are 25 de ani, a interacţionat cu italianul şi, în prezent, este izolat la
Spitalul de Boli Infecţioase Matei Balş din Bucureşti. Testele au arătat că el este doar purtător
al virusului. Încă de la apariţia Covid 19, România s-a
pregătit pentru orice scenariu, iar odată cu extinderea acestuia în Europa măsurile
de protecţie au fost sporite.
Acestea merg de la verificări suplimentare la
punctele de intrare în ţară şi plasarea în carantină a celor veniţi din zonele
cu risc, până la instituirea unei linii telefonice dedicată apelanţilor care
solicită informaţii referitoare la infecţia cu coronavirus sau desfăşurarea de
către guvern, alături de Crucea Roşie, a unei campanii de informare şi
conştientizare a cetăţenilor.
În vederea asigurării unei comunicări corecte și
transparente a populației și a mass-media, cu împuternicirea Guvernului
României a fost constituit şi un grup de comunicare integrată care funcționează
în cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, toate comunicările
publice pe această temă fiind asigurate prin intermediul acestei structuri. Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul
Suprem de Apărare a Ţării, întâlnirea fiind centrată pe strategia de combatere
a unei potenţiale epidemii de coronavirus la nivel naţional.
Situaţia politică din România
România are un nou premier desemnat,
ministrul de finanţe în exerciţiu, Florin Cîţu. Anunţul a fost făcut, miercuri
seară, de şeful statului, care a făcut şi o scurtă trecere în revistă a
evenimentelor de pe scena politică a României de când liberalii asigură
guvernarea. Klaus Iohannis a lăudat PNL pentru agenda reformatoare şi a
reproşat, din nou, PSD că a încercat constant să blocheze activitatea
executivului. Preşedintele a amintit că primul cabinet liberal, condus de Ludovic
Orban, a fost demis prin moţiune de cenzură de o majoritate coagulată de PSD
împotriva proiectului de lege care prevedea revenirea la alegerea primarilor în
două tururi de scrutin.
O nouă desemnare a lui Orban a fost contestată la
Curtea Constituţională de adversarii politici social-democraţi. Iar Curtea,
luând în considerare intenţiile declarate ale PNL şi ale şefului statului de a
merge spre anticipate şi nu de a strânge în Parlament o majoritate care să dea
votul de învestitură, a declarat neconstituţională desemnarea lui Orban, care,
ulterior, şi-a depus mandatul. Preşedintele a spus că prin desemnarea lui
Florin Cîţu a dorit depăşirea blocajului şi rezolvarea problemelor ţării.
Florin Cîţu, care a anunţat, vineri, depunerea la Parlament a listei
cabinetului şi a programului de guvernare, a declarat că va încerca să adune
majoritatea parlamentară necesară învestirii. Singura
modificare în Cabinet este propunerea lui Lucian Heiuş la Ministerul
Finanţelor, portofoliu asigurat până acum de Florin Cîţu. Principalul partid de opoziţie, PSD, a
anunţat că nu va vota un guvern condus de Florin Cîţu.
Raportul de ţară al Comisiei Europene
Comisia
Europeană avertizează România că riscă să nu poată susţine deficitul bugetar şi
majorările de pensii şi salarii. Organismul european a publicat, în această
săptămână, 27 de rapoarte în care analizează principalele provocări
socio-economice cu care se confruntă fiecare stat membru al Uniunii. Au fost
luate în calcul durabilitatea mediului, creşterea productivităţii, echitatea şi
stabilitatea macro-economică. În document se arată că piaţa muncii în România
este tot mai restrânsă, cu o rată foarte scăzută de participare a forţei de
muncă şi un declin al populaţiei active, inclusiv din cauza migraţiei.
În plus,
politicile pentru învăţare şi dezvoltare de noi abilităţi nu au fost eficiente
şi nu au corespuns nevoilor pieţei de muncă. Raportul notează o sursă mare de
dezechilibru în faptul că salariile au crescut mult mai repede decât
productivitatea muncii. Documentul mai notează că, deşi a existat o creştere
economică în medie de 5% în ultimii trei ani, în România e tot mai mare
inegalitatea, sărăcia rămâne la cote mari, iar diferenţele de dezvoltare între
regiuni se adâncesc mereu.
Pe
ansamblu, România a făcut progrese în implementarea recomandărilor specifice de
ţară, începând din 2013. Chiar dacă eforturi au fost făcute în mai multe
domenii, acţiunile sunt, însă, lente, iar ţara trebuie să se străduiască să
atingă rezultate tangibile cu implementarea reformelor, mai susţine Executivul
comunitar.