Retrospectiva săptămânii 23.01 – 29.01.2022

Cazurile de infectare, în creştere accelerată/ România, beneficiara garanţiilor de securitate ale NATO/ Vizita unui oficial francez de rang inalt/ Transportul de suprafaţă din Bucureşti, deblocat/ O nouă schemă de compensare a facturilor la energie...

Ştefan Stoica, 29.01.2022, 11:31

Cazurile de infectare, în creştere
accelerată

Recordurile
înregistrate toamna trecută în privinţa numărului de infectări zilnice cu SARS-CoV-2
raportate de România au căzut în această săptămână, când s-au înregistrat, în zile
consecutive, peste 30 de mii de cazuri. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila,
a estimat că numărul de cazuri ar putea trece, săptămâna viitoare, de 40.000 pe
zi. O caracteristică a acestui val pandemic este numărul mai mare de copii infectați.
Zilele acestea, la Direcţiile de Sănătate Publică va ajunge un medicament
nou destinat tratării celor infectaţi cu SARS-CoV-2 şi care au risc ridicat de
a face forme grave ale bolii. O altă veste bună este aceea că bilanţul deceselor
e departe de recordurile din toamnă. Şi mai e o veste bună: miercuri a debutat campania
de vaccinare pentru copiii din grupa de vârstă 5-11 ani. Populaţia eligibilă
care a optat pentru vaccinare rămâne, încă, minoritară. Aproximativ 8 milioane
de persoane s-au imunizat cu schema completă.

România, beneficiara garanţiilor de
securitate ale NATO

Consiliul Suprem
de Apărare a ţării a analizat situaţia din zona extinsă a Mării Negre şi de pe
flancul estic al NATO, pe fondul crizei de securitate create de Rusia la
graniţa sa cu Ucraina. Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că România,
în calitate de membru al celei mai puternice alianţe politico-militare din
istorie, se bucură de toate garanţiile de securitate şi nu este cazul ca vreun
cetăţean român să se teamă.

Măsurile luate de Alianţă pentru întărirea
prezenţei militare pe flancul de est constituie un răspuns strict defensiv la
riscurile, ameninţările şi provocările de securitate aflate în creştere în
regiune, a explicat Klaus Iohannis. CSAT a decis să continue demersurile
concrete pentru creşterea prezenţei aliate şi a Statelor Unite ale Americii pe
teritoriul României şi gestionarea eventualelor fluxuri de refugiaţi.

Pe de
altă parte, Statele Unite şi NATO au respins oficial pretenţiile Rusiei
referitoare la blocarea extinderii NATO şi retragerea forţelor aliate din
Europa de Est.

În scrisori separate trimise Moscovei, aliaţii reafirmă că nu
vor renunţa la politica uşilor deschise. Mai mult, secretarul general al NATO,
Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei să renunţe la postura de ameninţare agresivă
şi să-şi retragă forţele din fostele republici sovietice Ucraina, Georgia şi
Republica Moldova, unde sunt instalate fără consimţământul ţărilor respective.
Fermitatea poziţiilor exprimate de NATO şi SUA confirmă încrederea marii majorităţi
a românilor în aliaţii occidentali. Peste 70% dintre români sunt convinşi că
NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului unui război în Ucraina, iar
trei sferturi sunt de acord că existenţa unor baze militare americane în
România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe, arată un
sondaj INSCOP Research. În opinia a 77% dintre intervievaţi, Vestul (adică UE,
SUA, NATO) este direcţia înspre care ar trebui să se îndrepte România din
punctul de vedere al alianţelor politice şi militare.

Vizita unui oficial francez de rang
inalt

România este
într-un parteneriat special cu Franţa si se poate baza pe sprijinul acesteia, a
declarat ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, după întâlnirea pe care a
avut-o la Bucureşti cu omologul său francez, dna Florence Parly. El a amintit
recenta declaraţie a preşedintelui Emanuel Macron privind contribuţia militară
a Franţei şi prezenţa aliată în Regiunea Mării Negre. Dîncu a subliniat, pe de
altă parte, angajamentul ferm al părţii române în asigurarea securităţii zonei
Balcanilor de vest şi stabilizarea regiunii Sahel. La rândul ei, Florence Parly
a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi
că se va afla alături de România.

O nouă schemă de compensare a facturilor
la energie

Guvernul de la
Bucureşti a adoptat noi măsuri de sprijin pentru cetăţeni şi micile companii, aflaţi
sub asaltul preţurilor la energie. Măsurile se vor aplica doar pentru lunile
februarie şi martie. Nimeni nu va plăti mai mult de 80 bani pe kWh energie
electrică şi 31 bani la gaze naturale, indiferent de consum. Pentru
consumatorii casnici cu un consum de până la 500 de kWh energie electrică sau
300 metri cubi gaze naturale se vor plăti 68 de bani pentru kWh la energie
electrică şi circa 22 bani pentru gaze naturale, a precizat Executivul. Ordonanţa
include şi sancţiuni mai dure pentru furnizorii care nu respectă legea şi care,
aşa cum s-a întâmplat în destule cazuri, au trimis consumatorilor facturi foarte
mari, ce ignorau algoritmul vechii scheme de compensare, valabilă de la 1 noiembrie.
Actul normativ adoptat de Guvern prevede reduceri şi pentru consumatorii
noncasnici, ce riscă să clacheze economic din cauza costurilor cu energia.

Transportul de suprafaţă din Bucureşti,
deblocat

La începutul
acestei săptămâni, sindicaliştii din transportul public bucureştean de
suprafaţă au reluat lucrul, după cinci zile de grevă. Acţiunea fusese declarată
ilegală de instanţă, dar decizia judecătorească a fost ignorată. Sindicaliştii vor
salarii mărite şi demiterea şefului Societăţii de Transport Bucureşti. Primarul
general al Capitalei, Nicuşor Dan, a acuzat politizarea acţiunii sindicale, însă
a promis că discuţiile vor continua pentru ca lucrurile să se îmbunătăţească, în
funcţie de bugetele disponibile.

Optimi de finală la Australian Open şi
un nume mare pentru un fotbal mic

Româncele Simona
Halep şi Sorana Cîrstea au intrat în a doua săptămână la Australian Open,
primul turneu de mare şlem al anului, dar s-au oprit în optimi. Drumul Simonei
a fost barat de căldura insuportabilă şi de tenacitatea franţuzoaicei Alizé
Cornet, care s-a impus în trei seturi. De un meci intens a avut parte şi Sorana,
care a fost învinsă, tot în trei manşe, de poloneza Iga Swiatek, câştigătoare
la Roland Garros în 2020. Anunţul săptămânii în fotbalul intern este cel al
instalării lui Edward Iordănescu în funcţia de selecţioner, rămasă vacantă după
plecarea lui Mirel Rădoi. În vârstă de 43 de ani, el are misiunea de a
resuscita bolnavul cronic care e fotbalul autohton. Edward este fiul fostului
mare jucător şi antrenor Anghel Iordănescu, de numele căruia se leagă multe
performanţe ale naţionalei anilor 90.