Retrospectiva săptămânii 22.01-28.01.2017
Un nou raport MCV pentru România/ Graţiere şi referendum/ Preşedintele Iohannis la Strasbourg/ SRI şi controlul parlamentar/ O româncă la Oscar
Roxana Vasile, 28.01.2017, 06:01
Un nou raport MCV pentru România
România nu scapă de Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Raportul de miercuri al Comisiei Europene asupra reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei confirmă tendinţele pozitive din ultimii ani şi evidenţiază caracterul ireversibil al măsurilor luate. Potrivit documentului, în cei 10 ani de când este membră a Uniunii Europene, în ciuda unor perioade în care ritmul a fost încetinit, România a reuşit să înregistreze progrese majore în justiţie. Comisia Europeană are, însă, câteva recomandări pe care Bucureştiul va trebui să le urmeze, dacă doreşte eliminarea MCV-ului, în vigoare din 2007. Este vorba de implementarea unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor cu rang înalt, de prevederi clare în codul de conduită al parlamentarilor, aflat în pregătire, prevederi clare şi cu privire la respectul reciproc între instituţii şi precizarea clară că parlamentarii trebuie să respecte independenţa sistemului juridic. O altă recomandare este continuarea punerii în aplicare a strategiei anticorupţie. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat faptul că raportul Executivului de la Bruxelles recunoaşte progresele României. A atenţionat, însă, asupra îngrijorărilor formulate la adresa celor două proiecte de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal, aflate în atenţia actualului Guvern PSD-ALDE.
Graţiere şi referendum
Intenţia Guvernului român de a adopta două ordonanţe de urgenţă privind acordarea unei graţieri colective şi modificarea Codului penal l-au determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să declanşeze, la începutul săptămânii, procedura pentru organizarea unui referendum prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. PSD, principala formaţiune din coaliţia la putere, spune că demersul preşedintelui Klaus Iohannis este politicianist, şeful statului sperând să recupereze din capitalul de susţinere afectat de pierderea scrutinului de către opoziţie. Aceasta, reprezentată de PNL şi USR, a anunţat că susţine iniţiativa prezidenţială de organizare a unui referendum. Duminică, Klaus Iohannis participase la un protest masiv organizat în Bucureşti împotriva schimbărilor pe care Executivul vrea să le promoveze. Manifestaţii au avut loc şi în mai multe oraşe din ţară. Executivul este bănuit că, prin reglementările vizate, ar urmări graţierea unor persoane corupte sau dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu. Guvernul susţine, în schimb, că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Cum graţierea nu poate fi subiect de iniţiativă legislativă cetăţenească, rămâne de văzut cum va fi formulată întrebarea pentru referendum.
Preşedintele Iohannis la Strasbourg
În vizită oficială de două zile la Strasboug, preşedintele Klaus Iohannis a discutat, între altele, despre proiectele privind graţierea şi amnistia şi cu preşedintele CEDO, Guido Raimondi. După întrevedere, şeful statului a asigurat că nu se pune problema unor presiuni sau a unei amenzi de 80 de milioane de euro aplicate de Curte cu privire la situaţia din închisorile din România. O decizie-pilot a CEDO va fi făcută publică în prima jumătate a acestui an: va arăta ce nu funcţionează, unde sunt problemele, iar România va primi un termen pentru a găsi soluţii. Graţierea – a spus Klaus Iohannis – este doar o mică posibilă soluţie. Pe de altă parte, însă, potrivit unui raport al CEDO, dat publicităţii săptămâna aceasta, România ocupă locul 3, după Rusia şi Turcia, cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar majoritatea se referă la condiţiile din penitenciare. Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a precizat că aceste probleme se repetă şi necesită măsuri complexe din partea României.
SRI şi controlul parlamentar
Serviciul Român de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial – a anunţat directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat, după audieri de peste şapte ore în Comisia parlamentară de control al SRI, că documentul va clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar putea plasa un ofiţer de informaţii în relaţiile cu diverse persoane, cum ar fi politicieni, funcţionari publici sau oameni de afaceri. Şeful SRI a mai spus şi că, în ultimele zile, au avut loc atacuri fără precedent la adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat asigurări că Serviciul nu s-a implicat şi nu se va implica în niciun tip de joc de putere. Aceste decizii şi precizări intervin pe fondul unui scandal de proporţii în care a fost implicat generalul Florian Coldea, timp de 12 ani prim-adjunct al SRI. Fostul deputat Sebastian Ghiţă, un fugar inculpat într-un dosar penal, dat în urmărire internaţională, a lansat acuzaţii grave la adresa lui Coldea. Deşi o comisie internă de anchetă din SRI l-a găsit nevinovat, generalul a făcut un pas în spate, renunţând la funcţie, iar directorul Eduard Hellvig a solicitat preşedintelui României trecerea lui în rezervă.
O româncă la Oscar
Ada Solomon a devenit, săptămâna aceasta, primul producător român în cursa pentru premiul OSCAR la categoria cel mai bun film străin, cu pelicula Toni Erdmann a regizoarei germane Maren Ade. Lungmetrajul, filmat aproape integral în România, este singura peliculă lansată în 2016 inclusă de BBC Culture în topul celor mai bune 100 de filme ale secolului 21. Toni Erdmann a fost proiectat în premieră mondială anul acesta, la Cannes, unde a fost recompensat cu Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din competiţia oficială.