Retrospectiva săptămânii 21.11 – 27.11.2021

Sumar: Guvern nou la București / Situația epidemiologică în România / Convorbiri Klaus Iohannis - Maia Sandu, la București

Corina Cristea, 27.11.2021, 11:30

Guvern nou la București

Parlamentul de la
București a dat, joi, votul de încredere cabinetului propus de liberalul
Nicolae Ciucă – o noua formulă guvernamentală cu 20 de portofolii, împărțite
între PSD, PNL și UDMR. Românii aşteaptă ca executivul să se apuce de treabă şi să
rezolve problemele existente, lumea s-a săturat de crize şi de promisiuni, a declarat
președintele Klaus Iohannis, la ceremonia de învestitură: Criza
politică s-a terminat, dar celelalte crize nu şi nici problemele nu au
dispărut. Pandemia nu s-a terminat, criza energetică nu s-a terminat, capătă
doar noi forme, bugetul pe acest an va trebui rectificat, bugetul pentru anul
viitor va trebui pregătit şi votat. Oamenii aşteaptă plata salariilor şi a
pensiilor la timp şi multe alte lucruri se cer rezolvate urgent. Pentru toate
acestea este nevoie de un guvern solid, cu o majoritate consistentă în
parlament şi acum există acest guvern.

Negocierile între PSD, care deține cel
mai mare număr de parlamentari, și PNL, partid aflat la guvernare, alături de
UDMR, începând din 2020, au fost îndelungate, cele două formațiuni convenind,
în cele din urmă, să asigure prin rotație funcția de premier. Aceasta după ce
au reușit să pună la punct un program de guvernare care conține măsuri așteptate
de electoratul fiecăreia și să stabilească un algoritm echitabil de împărțire a
mandatelor de ministru. Lucrurile au fost mult mai simple în ceea ce privește UDMR,
care rămâne în noua ecuație executivă cu aceleași trei ministere: Dezvoltarea
Regională, Mediu şi Sport și funcția de vicepremier.

Programul de guvernare prevede
alocarea a 7% din PIB pentru investiţii, punerea în aplicare a Planului
Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi folosirea Planului de Investiţii
Anghel Saligny pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre
regiunile ţării. Se vor mări indemnizaţia socială, alocaţiile pentru copii,
salariul minim brut pe ţară, dar și pensiile. La începutul anului viitor, se va
analiza mecanismul de protecţie a consumatorilor faţă de mărirea preţurilor la
energie și se vor lua în continuare măsuri pentru ca populaţia și companiile
româneşti să nu sufere. La Ministerul Educației va fi constituit un comitet
care va lucra la noua lege în domeniu, iar zeci de miliarde de euro se vor
investi în următorii 10 ani în infrastructura de transport. În domeniul
Justiției, îndeplinirea condiţiilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare reprezintă
unul dintre obiectivele noii coaliţii. În același timp, NATO, UE şi
Parteneriatul strategic cu SUA sunt pilonii pe care România îşi va fundamenta
întreaga politică de apărare şi securitate, consolidarea profilului şi rolului
României în cele două structuri rămânând o prioritate pentru București.

Situația epidemiologică în
România

Unul dintre cele mai greu de
gestionat portofolii, cu atât mai mult acum în context pandemic, a fost preluat
de profesor doctor Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS. Se dorește accelerarea vaccinării şi
modernizarea a 46 de spitale, iar Alexandru Rafila are în vedere mai multe
măsuri pentru a nu urma un val similar cu valul patru: Ceea ce ne interesează
în momentul de faţă este parteneriatul cu oamenii care lucrează în sistemul de
sănătate şi ne interesează să găsim modalitatea cea mai bună, încât să avem
sprijinul populaţiei pentru măsurile de sănătate publică. Am fost foarte
afectat de sutele de morţi care s-au înregistrat zilnic în ţara noastră. Pare
incredibil ca o ţară din Uniunea Europeană să înregistreze cel mai mare număr
de decese raportate la populaţie şi trebuie să ne pregătim să facem tot ceea ce
putem încât acest lucru să nu se mai repete şi să dăm şi o speranţă oamenilor.
În cursul anului 2022 găsim şi drumul spre normalitate.

Numărul cazurilor noi
de COVID-19 a continuat să scadă, în această săptămână, în România, coborând
sub 2000 în 24 de ore pentru prima dată după multe săptămâni. Însă numărul
deceselor asociate este încă ridicat, în jurul a 200 în fiecare zi. Interesul
populației pentru vaccinare a intrat din nou într-o perioadă de regres, iar în
prezent aproximativ 40% din totalul populației a primit cel puțin o doză de
vaccin. Doar câteva județe se mai află în scenariul roșu, iar Ministerul
Educației a anunțat că unitățile şcolare din Bucureşti şi din alte localităţi,
care au o rată de infectare sub 3 cazuri la mia de locuitori, pot decide
organizarea cursurilor cu prezenţă fizică.

Convorbiri Klaus Iohannis -
Maia Sandu, la București

În contextul aniversării în
acest an a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România și
Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), președinții Klaus
Iohannis și Maia Sandu au avut convorbiri, în această săptămână, la București,
în cadrul cărora au
reafirmat legăturile speciale dintre cele două țări. Republica Moldova se bucură
de un sprijin covârşitor, durabil şi transpartinic la Bucureşti, a declarat
preşedintele Iohannis. Șeful statului a menționat că discuțiile au vizat toate
domeniile în care România și Republica Moldova au proiecte comune, în special
în ceea ce priveşte interconectarea energetică şi consolidarea securităţii
energetice, dezvoltarea infrastructurii de transport, perspectivele continuării
acordării de asistenţă nerambursabilă Republicii Moldova, dezvoltarea
comunicaţiilor şi a cooperării în domeniul educaţiei. De asemenea, a fost
reiterată susținerea Bucureștiului pentru eforturile Chişinăului de integrare
europeană. România este susţinătoarea noastră fermă pe plan economic, politic,
diplomatic, cultural, educaţional, a declarat și Maia Sandu, care a vorbit și
despre unitatea culturală, istorică şi lingvistică dintre cele două ţări.