Retrospectiva săptămânii 21.10 – 27.10.2018
Sumar: Revocarea procurorului general al României cerută de ministrul Justiţiei / Despre statul de drept şi legile Justiţiei, la Bruxelles şi Bucureşti / Ministrul italian de Interne, la Bucureşti
Leyla Cheamil, 27.10.2018, 11:11
Revocarea procurorului general al României cerută de ministrul Justiţiei
Ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr, după ce a prezentat raportul de evaluare a activităţii acestuia. Amintim că preşedintele Klaus Iohannis a revocat-o, în vară, pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, tot la solicitarea ministrul Justiţiei, dar obligat de o decizie a CCR.Tudorel Toader a anunţat că faptele reţinute în sarcina şefului DNA sunt în aceeaşi măsură imputabile procurorului general. Ministrul Justiţiei îi reproşează acestuia că a generat trei conflicte juridice de natură constituţională şi a făcut acuzaţii fără precedent la adresa autorităţilor statului, a puterii legislative şi executive. Augustin Lazăr mai este acuzat că a contestat deciziile CCR, nu şi-a îndeplinit obiectivele asumate, a contestat legile justiţiei, după controlul de constituţionalitate, şi a încălcat legea prin semnarea unor protocoale, generând, astfel, premise pentru o justiţie paralelă. In replică, Augustin Lazăr este de părere că afirmaţiile ministrului justiţiei sunt exagerări şi apreciază că libertatea de exprimare trebuie folosită pentru apărarea oricăror imixtiuni de natură a afecta independenţa procurorilor.Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit pentru 13 noiembrie audierea procurorului general, iar motivarea avizului CSM privind cererea de revocare ar urma să fie emisă pe 21 noiembrie. Preşedintele Klaus Iohannis consideră că solicitarea ministrului Justiţiei de revocare din funcţie a procurorului general este complet neadecvată şi îi cere demisia lui Tudorel Toader. Se încearcă din nou acreditarea ideii că procurorii sunt duşmanii societăţii, spune şeful statului, făcând totodată un apel la magistraţi să nu îşi piardă încrederea în capacitatea societăţii româneşti de a rezista noului asalt asupra statului de drept, se arată într-un comunicat al administratiei prezidenţiale. Din opoziţie, PNL consideră că propunerea de revocare a procurorului general nu are absolut niciun argument, ci este un atac la independenţa sistemului de justiţie, în timp ce liderii Uniunii Salvaţi România afirmă că Tudorel Toader i-a schimbat pe procurorii şefi la ordinele partidelor aflate la guvernare, PSD şi ALDE.
Despre statul de drept şi legile Justiţiei, la Bruxelles şi Bucureşti
Seful statului român, Klaus Iohannis, a prezentat, marţi, în premieră, într-un discurs în Parlamentul European, viziunea României privind viitorul forului comunitar. El a pledat pentru unitate, coeziune şi solidaritate în eforturile de consolidare a proiectului european şi a respins ideea unei uniuni cu mai multe viteze. In acelaşi timp, Klaus Iohannis a afirmat că România este un stat de drept, democratic şi va rămâne angajat în lupta împotriva corupţiei. De altfel, el a avut, miercuri, la Bucureşti, consultări cu partidele parlamentare pe tema modificărilor aduse de majoritatea PSD-ALDE, susţinută de UDMR, legilor justiţiei. Recent, Comisia de la Veneţia, organism consultativ în materie judiciară al Consiliului Europei, a considerat, într-un raport, că modificările la legile justiţiei şi la Codurile Penale slăbesc lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate. Şeful statului a apreciat ca legile justiţiei trebuie regândite, modernizate şi îmbunătăţite şi că este necesară reluarea ciclului legislativ în domeniu. In schimb, liderul PSD, Liviu Dragnea a afirmat ca partidul nu este de acord cu reluarea procesului legislativ în privinţa legilor justiţiei pentru că există o Ordonanţa pe această temă în Parlament. La rândul său, preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, după consultări, că este nevoie de un consens în ceea ce priveşte legile justiţiei, dar e nevoie şi de premise comune, cum ar fi stoparea abuzurilor comise prin protocoalele secrete. În opoziţie, PNL a anunţat că susține reluarea dezbaterilor pe legile Justiției, propusa de seful statului. Liderul USR, Dan Barna, considera ca preşedinţia României ar putea să fie o foarte bună cupolă pentru o dezbatere şi o mediere reală între magistraţi, politicieni, societatea civilă şi cetăţenii României care îşi doresc cu adevărat în continuare o justiţie independentă şi funcţională.
Legea Offshore, care reglementează modul de exploatare a gazelor din Marea Neagră, adoptată de deputatii români
Deputaţii de la Bucuresti au adoptat Legea Offshore, care reglementează modul de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Opoziţia a criticat lipsa unor calcule precise pentru fundamentarea modificărilor aduse, în timp ce parlamentarii puterii spun că statul român este protejat prin această lege. Săptămâna trecută, coaliţia aflată la guvernare PSD+ALDE a ajuns la un consens asupra modificărilor ce trebuie făcute la acest act normativ. S-a convenit, astfel, ca 50% din producţia de gaz natural din Marea Neagră să se tranzacţioneze la bursa din ţară, iar investiţia operatorilor să poată fi scăzută din impozitul suplimentar în limita a maximum 30 de procente.
Ministrul italian de Interne, la Bucureşti
Ministrul român de Interne, Carmen Dan, s-a întâlnit, marţi, la Bucureşti, cu vicepremierul şi ministrul italian de Interne, Matteo Salvini. Cooperarea bilaterală în domeniul securităţii, mai ales în contextul preluarii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, in primul semestru al anului viitor, s-a numărat printre temele abordate. Comunitatea de români din Italia şi comunitatea de italieni din România reprezintă un liant puternic şi contribuie la dezvoltarea economică şi socială a celor doua ţări, a declarat, pe de altă parte, ministrul Dan. La rândul său, oficialul de la Roma a spus ca românii din Italia formează o comunitate mai mare de un milion şi că greşelile unora dintre ei nu trebuie să se răsfrângă asupra celorlalţi. De asemenea, Salvini a multumit autorităţilor de la Bucuresti pentru contribuţia adusă la identificarea cetăţenilor români urmăriţi în ţara sa.
