Retrospectiva săptămânii 21.06 – 27.06.2015

Principalele evenimete ale săptâmânii ce tocmai se încheie.

Corina Cristea, 27.06.2015, 11:45

Strategia Naţională de Apărare a Ţării

Parlamentul României a adoptat, marţi, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, prezentată anterior de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a precizat că Strategia vizează, între altele, protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor şi garantarea siguranţei lor, incluzând şi domenii precum economia, educaţia, sănătatea sau problemele de mediu. Parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la UE sunt reafirmate ca piloni ai politicii externe şi de securitate. Tot marţi, legislativul român a aprobat înfiinţarea a două structuri NATO la Bucureşti – Unitatea de Integrare a Forţelor NATO şi Comandamentul Multinaţional de Divizie.

România va găzdui armament greu dislocat de Washington

România se numără între ţările din zona Balticii şi a Europei Centrale în care Washingtonul va disloca temporar, în coordonare cu aliaţii săi, aproximativ 250 de tancuri, vehicule de luptă Bradley, mortiere cu autopropulsie şi echipamentul de luptă blindat asociat. Departamentul american al Apărării a precizat că măsura este menită să sprijine antrenamentele şi exerciţiile desfăşurate de unităţile militare dislocate prin rotaţie în Europa. Peste 1.000 de militari din 25 de ţări membre ale Alianţei au participat, începând din 17 iunie, în poligonul Cincu, din centrul Romaniei, la un amplu exerciţiu de apărare colectivă a NATO. În cadrul acestui exerciţiu, pentru prima dată, structuri ale unui Comandament Aliat Întrunit au fost dislocate în România şi, tot în premieră, a fost exersat transferul comenzii şi controlului Forţei de Răspuns a NATO spre o locaţie temporară.

Ministrul român al Apărării la summitul NATO de la Bruxelles

Miniştrii apărării din ţările NATO au decis suplimentarea de la 13 mii la 40 mii a efectivelor Forţei de Reacţie Rapidă, iar printre cele şapte state aliate care vor conduce această forţă în următorii ani se numără şi România. Prezent la reuniunea de la Bruxelles, ministrul român al apărării naţionale, Mircea Duşa, a apreciat că ar trebui urgentată deschiderea unui Birou de Legătură al NATO la Chişinău. Mircea Duşa a reafirmat, de asemenea, poziţia fermă a României privind independenţa politică, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor recunoscute la nivel internaţional.

Măsuri de relaxare fiscală în noul Cod de profil

Deputaţii români au votat, miercuri, proiectul noului Cod fiscal şi pe cel de procedură fiscală, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Camera Deputaţilor este for decizional. Una din măsurile principale ale noii legi este reducerea TVA de la 24 la 19%, de anul viitor. Noul Cod Fiscal mai prevede, între altele, renunţarea la taxa pentru construcţii speciale şi eliminarea accizei pe carburanţi, respectiv a impozitului de 16% pe veniturile din dividende. FMI şi CE au avertizat asupra riscului ca, odată cu aplicarea acestor măsuri de relaxare fiscală, România să depăşească ţinta de deficit bugetar convenită în acordul stand-by de tip preventiv, aflat în derulare. Măsurile de relaxare fiscală vor determina o creştere temporară a deficitului bugetar al României, dar acesta va fi păstrat sub nivelul de 3% din PIB – a dat asigurări ministrul finanţelor publice. Eugen Teodorovici a anunţat, după discuţiile avute cu experţii europeni la Bucureşti, că autorităţile române nu au reuşit să ajungă la un acord cu reprezentanţii Comisiei Europene în privinţa Codului Fiscal, subiectul urmând să fie dezbătut în cadrul întâlnirii miniştrilor de finanţe (Ecofin) din 14 iulie.

Noua lege electorală în România

Tot miercuri, deputaţii au aprobat proiectul Legii alegerilor parlamentare. Documentul prevede, în principal, revenirea la votul proporţional pe liste şi păstrarea pragului electoral de 5% şi stabileşte norme de reprezentare a parlamentarilor la numărul de cetăţeni. Şi în acest caz, Camera Deputatilor este for decizional. În 2016, legislativul român va avea 134 de senatori şi 308 deputaţi, la care se adaugă 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară şi 6 parlamentari din partea diasporei. Proiectul a fost susţinut de toate grupurile parlamentare.

Situaţia premierului Victor Ponta

În Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European a fost discutată, joi, situaţia premierului român Victor Ponta (PSD), pentru care deputaţii de la Bucureşti nu au aprobat cererea DNA de ridicare a imunităţii parlamentare. Procurorii solicitaseră încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de deputatul Victor Ponta pentru posibil conflict de interese. Premierul a fost pus sub urmărire penală de către DNA pentru alte fapte, fiind acuzat de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani – fapte care s-ar fi produs în urmă cu câţiva ani, când era avocat. Şeful executivului de la Bucureşti se recuperează în prezent după o operaţie, iar vicepremierul Gabriel Oprea asigură interimatul.

Preşedintele Klaus Iohannis, la reuniunea de vară a Consiliului European

După discuţii intense pe dosare urgente ale spaţiului comunitar, liderii statelor membre au decis că 40 de mii de imigranţi vor fi relocaţi din Grecia şi Italia către alte state în următorii doi ani, iar miniştrii de interne vor finaliza schema la sfârşitul lunii iulie şi alţi 20 de mii vor fi reinstalaţi. Este doar una dintre deciziile luate la reuniunea de vară a Consiliului European, la care România a fost reprezentată de preşedintele României, Klaus Iohannis. Înainte de a merge la Bruxelles, şeful statului român l-a nominalizat în funcţia de director al SIE pe Mihai-Răzvan Ungureanu. Acesta a mai condus SIE intre 2007 si 2012, a fost ministru de externe in perioada 2004-2007 şi prim ministru în prima jumătate a anului 2012.