Retrospectiva săptămânii 21.04.-27.04.2019
Sumar: Miniştri interimari la ministerul Justiţiei, la cel al Fondurilor Europene şi la ministerul pentru Românii de Pretutindeni/Codurile Penale, adoptate de Camera Deputaţilor de la Bucureşti în forma aprobată de Senat
Leyla Cheamil, 27.04.2019, 08:55
Miniştri interimari la ministerul Justiţiei, la cel al
Fondurilor Europene şi la ministerul pentru Românii de Pretutindeni
Preşedintele României,
Klaus Iohannis, a acceptat, miercuri, noile propuneri de miniştri interimari
făcute de premierul Viorica Dăncilă. Astfel, vice-premierul Ana Birchall a
preluat interimatul la ministerul Justiției, ministrul de Finanţe Eugen
Teodorovici la Fonduri Europene, iar ministrul pentru
mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea la ministerul
pentru românii de pretutindeni. Şeful Executivului va decide, după sărbătorile
pascale, dacă doreşte să continue cu aceşti interimari sau să meargă în
Parlament cu o remaniere. Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a dat asigurări
că actuala coaliţie PSD-ALDE este stabilă şi are cu 30 de voturi mai mult decât
necesarul pentru a trece o restructurare a guvernului. Din tabăra opoziţiei, liberalii
consideră că această nouă schimbare de miniştri, mai întâi cu unii consideraţi
de şeful statului nepotriviţi pentru aceste funcţii, apoi cu interimari,
demonstrează lipsa de responsabilitate în actul de guvernare. Amintim că cele
trei portofolii au rămas libere după ce au demisionat Tudorel Toader, de la Justiţie,
Rovana Plumb, de la Fonduri Europene şi Natalia Intotero, de la Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni.
Codurile Penale, adoptate de Camera Deputaţilor de la
Bucureşti în forma aprobată de Senat
Camera Deputaţilor de
la Bucuresti a adoptat, miercuri, in calitate de for decizional, proiectele de
modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală în forma aprobată de
Senat. Au fost adoptate o serie de articole criticate de opoziţie, dar care nu
au fost declarate neconstituţionale de către CCR. Între acestea, reducerea
termenelor de prescripţie a răspunderii penale, introducerea termenului de un
an pentru denunţarea dării de mită şi a cumpărării de influenţă,
dezincriminarea totală a neglijenţei în serviciu sau înjumătăţirea pedepselor
pentru delapidare şi abuz în serviciu. Preşedintele Camerei Deputatilor, liderul
PSD, Liviu Dragnea, susţine că toate textele votate sunt constituţionale, însă
opoziţia consideră că modificările sunt un atac la statul de drept. Pentru
opoziţie, adoptarea de către deputaţi a proiectelor de modificare a Codului
Penal şi a celui de Procedură Penală în forma aprobată de Senat reprezintă un
vot împotriva democraţiei. Şi preşedintele Klaus Iohannis a criticat maniera în
care deputaţii au adoptat modificările. La întâlnirea avută, la Bucureşti, cu
reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, organism consultativ al Consiliului
Europei privind problemele constituționale, şeful statului a deplâns faptul că
România se află acum în situaţia în care Guvernul legiferează şi Parlamentul
doar ia act. La rândul ei, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie
proiectele de modificare a Codurilor şi va decide paşii de urmat. Un purtător
de cuvânt al Executivului comunitar a precizat că Bruxellesul a fost foarte
clar în privinţa poziţiei sale asupra situaţiei statului de drept în România şi
că Bucureştiul trebuie să reia urgent procesul de reformă.
Şeful
statului român, Klaus Iohannis, a anunţat cele două întrebări pentru
referendumul pe justiție din 26 mai
Președintele Klaus Iohannis a anunțat, joi, cele
două întrebări pentru referendumul pe justiție din 26 mai. Acestea
sunt: Sunteți de acord cu interzicerea amninstiei și grațierii pentru fapte de
corupție?, respectiv Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență
ale Guvernului în domeniul infracțiunilor de corupție, corelat cu extinderea
dreptului de a ataca OUG direct la Curtea Constituțională? Reunite în
şedinţă comună, cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti au avizat
favorabil, la jumătatea lunii, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind
organizarea unui referendum pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.
Demersul preşedintelui survine pe fondul numeroaselor
modificări legislative din domeniul judiciar promovate de majoritatea
parlamentară şi cabinetul PSD – ALDE, modificări controversate, contestate în
ţară şi criticate de partenerii europeni ai României. În martie,
şeful statului a
discutat cu reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor
profesionale ale magistraţilor, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii
civile.
Alegeri europarlamentare în luna mai
27 aprilie – debut de
campanie electorală în România pentru alegerile europarlamentare. Viitoarele alegeri europene, care se vor
desfăşura între 23 şi 26 mai, sunt considerate de importanţă capitală pentru
viitorul UE şi al statelor membre. În prezent, există 751 de eurodeputaţi aleşi
prin sufragiu universal de concetăţenii lor şi care reprezintă 28 de state
membre. În caz că acordul privind Brexit-ul va fi votat de parlamentul britanic
până la 23 mai, Marea Britanie nu va participa la alegerile europene şi numărul
europarlamentarilor se va reduce la 705 aleşi. România ar urma să aibă 33 de
eurodeputaţi în mandatul care începe din 2019, cu unul în plus faţă de
legislatura 2014-2019. Ministerul de Externe de la Bucureşti a lansat Ghidul
Alegătorului Român din Străinătate. Ghidul include, între altele, informaţii
referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate
vota în străinătate şi procedura de vot. De asemenea, ghidul include şi
informaţii referitoare la atribuţiile Ministerului de Externe şi ale
Autorităţii Electorale Permanente în contextul alegerilor europarlamentare.
Românii se întorc în ţară de sărbătorile pascale
În această perioadă, românii care locuiesc în străinătate se întorc
în număr mare în ţara de origine, majoritar ortodoxă, pentru a petrece, alături de rude şi
prieteni, sărbătorile pascale. Pentru a gestiona eficient aglomeraţia de la
punctele vamale, Poliţia de Frontieră a suplimentat personalul de control.