Retrospectiva săptămânii 21/04-27/04/2013

Întărirea supravegherii fiscale; România şi Uniunea Europeană; Victor Ponta la APCE; Sentinţe pentru corupţie ...

Roxana Vasile, 29.04.2013, 12:16

Întărirea supravegherii fiscale

Guvernul român a desfiinţat autorităţile de supraveghere din domeniul financiar, cu excepţia celor care ţin de BNR, şi le-a comasat într-o singură instituţie. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private au devenit, săptămâna aceasta, o nouă şi unică instituţie – Autoritatea de Supraveghere Financiară – a cărei misiune este să rezolve disfuncţionalităţile de pe piaţa de capital şi a asigurărilor. Cu prilejul unificării celor trei entităţi, premierul Victor Ponta a cerut ca salariile angajaţilor Autorităţii să se încadreze în standardele băncii centrale, ele depăşindu-le, acum, cu mult pe cele ale oamenilor obişnuiţi. El a cerut şi identificarea de soluţii pentru impozitarea directorilor unor companii de stat ale căror venituri salariale lunare trec de 13.000-14.000 de lei (echivalentul a peste 3 mii de euro), în condiţiile în care un medic rezident, de pildă, are de zece ori mai puţin. Victor Ponta: „Eu nu zic că nu trebuie plătiţi bine, dar poate vedem de ce trebuie să fie plătiţi mii de directori în felul ăsta. E o pâine foarte albă la stat.” Atât de albă, încât Fondul Monetar Internaţional cerea ca, pentru curăţarea de căpuşe politice a companiilor publice, în fruntea acestora să fie puşi manageri privaţi independenţi, care să le transforme în companii profitabile. Miercuri, deputaţii democrat-liberali din opoziţie au depus, însă, la Camera Deputaţilor o moţiune simplă prin care acuză puterea de centru-stânga că a numit în societăţile de stat directori obedienţi politic şi incompetenţi profesional.

România şi Uniunea Europeană

Bucureştiul a fost vizitat, în această săptămână, de doi oficiali de la Bruxelles: comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, şi preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy. László Andor a pledat, pe de o parte, cauza medicilor, care – spune el – ar trebui mai bine plătiţi pentru a nu mai pleca din ţară, iar, pe de alta, pe cea a etnicilor romi, Bucureştiul având două mari probleme în privinţa incluziunii lor – resursele insuficiente şi investiţiile făcute incorect. Herman van Rompuy a apreciat stabilitatea politică şi performanţele economice ale României şi a promis sprijin în privinţa aderării la Spaţiul Schengen. Preşedintele Traian Băsescu nu şi-a ascuns, pe de altă parte, satisfacţia faţă de ieşirea ţării din procedura de deficit excesiv: „Ne bucură că suntem una din primele ţări care reuşesc să iasă din procedura de deficit excesiv, dintre cele circa douăzeci care se află în această procedură.” Veşti bune au venit şi din partea Comisiei Europene, care a decis reluarea plăţilor pe patru din cele cinci axe presuspendate în cadrul Programului Operaţional Regional, din cauza problemelor înregistrate în implementare în perioada 2009-2011. Cele patru axe sunt Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local şi Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.

Victor Ponta la APCE

Cei 20 de ani de la aderarea României la Consiliului Europei au fost marcaţi, săptămâna acesta, printr-o alocuţiune a premierului Victor Ponta în faţa Adunării Parlamentare a forului de la Strasbourg. România este acum stabilă şi predictibilă politic, după ce anul trecut era considerată ca fiind lipsită de stabilitate – le-a transmis premierul Ponta membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Potrivit lui Ponta, angajamentul ţării este total faţă de valorile Consilului Europei – democraţie, stat de drept şi respectarea drepturilor omului.

Sentinţe pentru corupţie

După trei ani de proces, personajele principale din ceea ce presa românească a numit caracatiţa Voicu” şi-au primit pedepsele. Instanţa a stabilit că fostul senator social-democrat Cătălin Voicu este expresia corupţiei generalizate. Acesta îşi crease un sistem vast de relaţii formate din poliţişti, judecători, politicieni şi oameni de afaceri, prin care a încercat să influenţeze deciziile în justiţie în propriul interes. Găsit vinovat de trafic de influenţă, Voicu a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare. Alături de el, au mai fost condamnaţi la închisoare cu executare sau cu suspendare doi oameni de afaceri şi un fost judecător la Curtea Supremă.

Armata României şi operaţiunea din Afganistan

România îşi va retrage, până la toamnă, aproape un sfert din cei 1.500 de militari pe care îi are în Afganistan. Seful Statului Major al Forţelor Terestre, general-locotenent dr. Sorin Ioan: „Este o diminuare graduală a efectivelor în acelaşi ritm în care şi alte naţiuni participante la misiunea NATO, ISAF, îşi diminuează participarea, fiind perioada de tranziţie, în care predăm responsabilităţile de securitate către armată naţională afgană şi forţele de poliţie afgane.” În cei 11 ani de când România participă la operaţiuni, 22 de militari români şi-au pierdut viaţa şi peste 100 au fost răniţi. Retragerea definitivă este prevăzută pentru 2014, ulterior ţara noastră urmând să participe la pregătirea forţelor militare afgane.

Cristian Mungiu, din nou, la Cannes

Regizorul român Cristian Mungiu va urca, din nou, pe scena festivalului de film de la Cannes, care se va deschide pe 15 mai. Insă, de această dată, nu pentru a-i fi decernate (aşa cum aproape că ne-a obişnuit!) premii valoroase pentru filmele lui, ci în calitate de membru al juriului competiţiei oficiale, prezidat de regizorul Steven Spielberg. Din juriu, alături de Cristian Mungiu, mai fac parte, între alţii, actriţa australiană Nicole Kidman şi actorii austriac Christoph Waltz sau francez, Daniel Auteuil. Pentru Cristian Mungiu, invitaţia de a face parte din juriul Festivalului de la Cannes este o ocazie de a sta de vorbă despre cinema şi film cu oameni ca Steven Spielberg sau Nicole Kidman, pe care – dacă nu te hotărăşti să lucrezi la Hollywood – e foarte probabil că n-ai să-i întâlneşti niciodată în persoană. Este, în egală măsură, şi o recunoaştere pentru cinematografia românească.