Retrospectiva săptămânii 20.10 – 26.10.2019
Sumar: Premierul desemnat a depus la Parlament propunerile pentru executivul României şi programul de guvernare / Unde votează românii din străinătate? / Comisia menţine MCV pentru România / Spaţiul Schengen se extinde?
Corina Cristea, 26.10.2019, 10:06
Premierul
desemnat a depus la Parlament propunerile pentru executivul României şi
programul de guvernare.
Premierul desemnat al României, liberalul
Ludovic Orban, a depus, joi, la Parlament, propunerile pentru executiv şi
programul de guvernare. Viitorul cabinet ar urma să aibă 16 ministere şi un vicepremier. Între măsurile urgente prevăzute
în programul de guvernare se numără asigurarea condiţiilor pentru buna
desfăşurare a alegerilor prezidenţiale din noiembrie, nominalizarea
candidatului pentru funcţia de comisar european şi proiectul bugetului pentru
anul viitor.
Votul de învestitură va avea loc în condiţiile în care negocierile
cu partidul Pro România au eşuat, sub semnul întrebării aflându-se şi sprijinul
PMP, nemulţumit de hotărârea premierului desemnat de a prezenta în Parlament un
guvern monocolor. De cealaltă parte, USR şi ALDE au anunţat că au ajuns la un
acord politic cu liberalii, UDMR consideră că sunt şanse serioase
ca executivul să primească votul de învestitură, iar deputaţii grupului
minorităţilor naţionale au precizat că vor susţine un guvern liberal. Amintim că PNL, în jurul căruia s-au
coagulat celelalte partide de opoziţie, este artizanul dărâmării, prin moţiune
de cenzură, pe 10 octombrie, a Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă.
Unde votează românii din străinătate?
MAE de la
Bucureşti a publicat lista şi harta interactivă cu cele 835 de secţii de votare
pe care le organizează în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din 10 şi
24 noiembrie. Numărul este aproape triplu faţă de cel al secţiilor organizate
la scrutinul pentru preşedinte de acum cinci ani. Printre ţările în care vor fi
organizate cele mai multe secţii de votare se numără Spania, Italia, Germania,
Marea Britanie, Franţa, SUA, Republica Moldova. În total, în ţările din spaţiul
UE vor fi organizate 639 de secţii de votare.
Pe lângă secţiile de votare
organizate în teatrele de operaţiuni din Afganistan, va fi deschisă, în
premieră, o secţie de votare şi în Mali, pentru a le permite militarilor români
care participă la misiunile din cadrul operaţiunii ONU de stabilizare în
această ţară să îşi exercite dreptul de vot. La alegerile prezidenţiale de luna
viitoare, procesul de votare în străinătate se va desfăşura pe parcursul a trei
zile, respectiv pe 8, 9 şi 10 noiembrie, pentru primul tur de scrutin, şi pe
22, 23 şi 24 noiembrie, pentru al doilea tur de scrutin. Secţiile vor fi
deschise vineri între ora locală 12 şi ora locală 21, iar sâmbătă şi duminică
între ora locală 7 şi ora locală 21, cu posibilitatea prelungirii programului
până la miezul nopţii la sediile în care se mai află persoane care încă nu au
reuşit să-şi exercite dreptul la vot.
Comisia
menţine MCV pentru România
Evoluţiile privind
reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în România în primele luni din 2019
au fost motiv de îngrijorări serioase pentru Comisia Europeana, relevă cel mai
recent raport de evaluare din cadrul MCV, adoptat marţi. Documentul arată că,
de la precedentul raport, din noiembrie 2018, executivul comunitar a fost
nevoit, în mai multe rânduri, să transmită autorităţilor de la Bucuresti
îngrijorările sale privind statul de drept. Instituțiile-cheie din România trebuie
să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului
judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor
naționale și a sistemului de control și echilibru, se arata în comunicatul de
presă al Comisiei.
La Bucureşti, ministrul exerciţiu al Justiţiei, Ana Birchal, spune că
România este pregătită să-şi asume un rol activ în consolidarea construcţiei
europene, în cadrul căreia justiţia ocupă un loc primordial, şi a decis convocarea
de urgenţă a Comisiei de specialitate la nivel naţional pentru un plan de
acţiune comun.
Preşedintele
Klaus Iohannis a participat ceremonia de întronare a împăratului
Naruhito al Japoniei
Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, şi
soţia sa, Carmen Iohannis, au participat, marţi, la Tokyo, la ceremonia de
întronare a împăratului Naruhito al Japoniei şi la banchetul imperial prilejuit
de acest eveniment. Împăratul Naruhito şi-a proclamat oficial ascensiunea la
tron în prezenţa a peste 180 de demnitari străini.
Printre invitaţi s-au
numărat prinţul Charles, moştenitorul coroanei britanice, regele Felipe al
VI-lea al Spaniei şi regina Letizia. La Tokyo, şeful statului român a avut întâlniri
cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, şi
cu omologul leton, Egils Levits. Împăratul Naruhito, al 126-lea monarh nipon
într-o linie dinastică neîntreruptă, şi-a preluat prerogativele imperiale la
data de 1 mai 2019, ulterior deciziei de a abdica luate de Akihito, împăratul
emerit al Japoniei.
Spaţiul Schengen se extinde?
Viitoarea aderare la spaţiul Schengen a
Croaţiei, Bulgariei şi României ar face ca UE să fie mai bine echipată pentru a
proteja această zonă comună de liberă circulaţie, a declarat, marţi, la
Strasbourg, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie,
Dimitris Avramopoulos. Marţi, Comisia Europeană a decis că Zagrebul
îndeplineşte condiţiile tehnice pentru aderarea la zona Schengen. Prevăzută iniţial pentru luna martie a
anului 2011, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul de liberă
circulaţie a fost amânată în repetate rânduri din cauza opoziţiei unor ţări
membre, care au invocat lipsa de reforme în justiţie.
Decizia de numire a Laurei Codruţa Kövesi în fruntea
viitorului Parchet Public European a fost semnată, la sediul Parlamentului
European
Decizia de numire a fostei şefe a DNA din România, Laura Codruţa Kövesi, în fruntea viitorului Parchet
Public European a fost semnată, miercuri, în cadrul unei ceremonii la sediul
Parlamentului European. Parchetul Public European, care urmează să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, va fi o
instituţie independentă, însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi
aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii, precum
frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de
euro.