Retrospectiva săptămânii 19-25.03.2017

Doi români, printre victimele atentatului de la Londra/ Justiţia din România, în atenţie la Strasbourg şi Bruxelles/ Şedinţă comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău/ Proteste ale angajaţiilor CFR şi Poliţie

Mihai Pelin, 25.03.2017, 13:15

Doi români, printre victimele atentatului de la Londra

Doi români se numără prin victimele atentatului terorist de miercuri, de la Londra. Atacul, soldat cu morţi şi răniţi, a fost condamnat de lideri politici din întreaga lume, de la preşedintele american, Donald Trump, şi cancelarul german, Angela Merkel, la preşedintele francez, François Hollande, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Li s-a alăturat şi şeful statului român, Klaus Iohannis, care, într-o convorbire telefonică cu premierul Theresa May, şi-a exprimat solidaritatea deplină cu Regatul Unit. Poliţia britanică a arestat mai multe persoane suspecte şi a precizat că teroristul, în vârstă de 52 de ani, era născut în Marea Britanie şi devenise un adept al islamului radical. Acesta a intrat cu maşina în pietoni de pe Podul Westminster, în apropierea Parlamentului, a înjunghiat, apoi, un poliţist şi a fost împuşcat mortal. Atentatul a fost revendicat de gruparea Stat Islamic. Theresa May a anunţat că alertă teroristă în Regatul Unit rămâne la nivelul sever.

Justiţia din România, în atenţie la Strasbourg şi Bruxelles

România are nevoie de revizuirea legislaţiei privind imunitatea şi de creşterea transparenţei în achiziţiile publice pentru a putea lupta mai bine împotriva corupţiei la nivel guvernamental, a afirmat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, luni, la Strasbourg, la o conferinţă a organismului anticorupţie al Consiliului Europei. Ea a explicat că imunitatea miniştrilor trebuie limitată la durata mandatului lor, pentru ca anchetarea celor bănuiţi de corupţie să poată continua. Laura Codruţa Kövesi a dat exemplul unui ministru bănuit că a primit aproximativ 45 de mii de euro pentru a facilita acordarea unor contracte anumitor firme, însă ancheta a fost închisă pentru că Parlamentul de la Bucureşti nu a aprobat solicitarea de ridicare a imunităţii acestuia. Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, în Legislativul European a avut loc o dezbatere pe tema democraţiei şi a justiţiei în România, la discuţii fiind invitaţi Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, din partea Guvernului, dar şi membri ai societăţii civile. Discuţiile de la Bruxelles au avut loc după ce Guvernul de stânga de la Bucureşti a încercat să modifice legislaţia penală, dezincriminând parţial delicte, în beneficiul unor politicieni. Acestea au generat cele mai ample proteste de la căderea regimului comunist, în decembrie 1989.

Şedinţă comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău

Guvernele României şi Rep. Moldova vecine (ex-sovietică, majoritar românofonă) au avut, joi, la Piatra Neamţ (nord-estul României), a treia şedinţă comună. Premierul Sorin Grindeanu a declarat că Bucureştiul va continua să ajute Chişinăul în procesul de integrare europeana şi că România doreşte să participe la privatizarea unor companii de stat din Rep.Moldova. Omologul său de Chişinău, pro-occidentalul Pavel Filip, a dat asigurari că Rep. Moldova priveşte către Vest şi va continua să aplice Acordul de Asociere cu UE şi reformele începute. Discuţiile între cei doi oficiali au avut loc după ce, săptămâna trecută, preşedintele Rep. Moldova, socialistul pro-rus Igor Dodon, a fost, din nou, la Moscova, unde a reiterat că ia în calcul denunţarea acordurilor de asociere şi liber-schimb cu UE şi aprofundarea relaţiilor cu Uniunea Eurasiatică, precum şi federalizarea Republicii Moldova, ca soluţie pentru pacificarea regiunii separatiste pro-ruse Transnistria (est).

Programul de înzestrarea al Armatei române aprobat de CSAT

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat mandatul cu care României va merge la summitul NATO de la Bruxelles, de la sfârşitul lunii mai. Totodată, a fost aprobată şi o formă actualizată a Programului de modernizare a Armatei, care vizează transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea acesteia până în anul 2026. Decizia intervine în condiţiile în care Apărarea a primit anul acesta, în premieră, o alocare bugetară de 2 la sută din PIB. Pe de altă parte, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a anunţat că România va găzdui în luna iulie un exerciţiu militar de amploare, la care vor participa aproximativ 30.000 de soldaţi din ţările membre NATO. Atât în plan bilateral, cât şi în interiorul Alianţei, relaţiile dintre militarii români şi cei din SUA sunt foarte bune, a amintit diplomatul american.

Proteste ale angajaţiilor CFR şi Poliţie

Traficul de călători pe căile ferate române a revenit la normal după greva spontană de miercuri, când peste 150 de trenuri au fost oprite. În urma negocierilor cu administraţia, sindicatele de la CFR au obţinut promisiunea că angajaţii vor primi salarii mai mari odată cu semnarea noului contract colectiv de muncă, în aprilie. La CFR Călători fondul de salarii ar urma să crească cu peste 17%, iar la Infrastructură cu 22 de procente. Şi angajaţii din Poliţie au pichetat Ministerul Muncii, iar după discuţii au autorităţile au obţinut, la rândul lor, creşteri salariale. Astfel, cei care au salariul la nivel minim, de 1.450 de lei (cca.320 euro), vor beneficia de creşteri începând cu 1 iulie, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizarii unitare. Reprezentantii sindicatelor au precizat că agenţii şi ofiţerii de poliţie cu funcţii de execuţie vor primi majorări salariale de peste 100% în următorii patru ani.