Retrospectiva săptămânii 19.07 – 25.07.2015

Sumar: Opinii pro si contra noului Cod fiscal; O nouă formulă a legilor electorale în România; PSD, principalul partid din coaliţia de guvernare de la Bucureşti, are un nou lider interimar

România Internațional, 25.07.2015, 09:47

Opinii pro si contra noului Cod fiscal

Premierul
român Victor Ponta a anunţat că
doreşte rezolvarea, pînă la 1 septembrie, a problemei noului Cod Fiscal.
Acesta a fost retrimis, vinerea trecută,
spre reexaminare Parlamentului de către şeful statului, Klaus Iohannis,
pe motiv că aplicarea sa poate produce grave dezechilibre economice. Primul
ministru a apărat documentul elaborat de Executiv, spunând că noul Cod, care
prevede, între altele, reduceri de taxe, în special a taxei pe valoare adăugată, si impozite,
discutat cu mediul de afaceri şi adoptat de Legislativ, va menţine România pe
drumul creşterii economice. Ponta a anunţat că noul Cod fiscal va fi
rediscutat. Victor Ponta: Probabil după 15 august vom avea
sesiune extraordinară, întâi la Senat, pentru că-i prima cameră şi după aceea
la Camera Deputaţilor. Evident că noi vom vota pentru Codul fiscal. Deci noi
votăm pentru şi eu cred că la 1 septembrie, Codul fiscal va fi promulgat, în
aşa fel încât toţi cei care-şi fac planuri de investiţii, de locuri de muncă
pentru anul 2016 să ştie că se bazează pe ceva clar. Respingerea codului fiscal de către preşedinte a dus la contre între
putere şi opoziţia liberală, care a apărat gestul lui Iohannis. Ulterior PSD, numărul unu în
guvern, a atacat PNL, numărul unu în opoziţie, acuzându-i de politicianism,
dupa ce aceştia au votat favorabil în legislativ noul cod fiscal. Liberalii au
precizat, însă, că au acordat de principiu un vot pentru, dar şi-au exprimat
mereu îndoielile cu privire la sustenabilitatea reducerilor de taxe.

O nouă formulă a legilor electorale în România

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind
alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi pentru organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (AEP).Aceasta modifică regulile de alegere
a parlamentarilor şi conferă, totodată, AEP atribuţii sporite. Legea alegerilor legislative stabileşte
că la următoarele alegeri se va reintroduce votul pe liste, practicat până în 2008. Actul normativ prevede ca numărul aleşilor să scadă cu mai mult de 100.
Astfel, numărul deputaţilor şi senatorilor va fi de maximum 466, faţă de 588 în
prezent. Se păstrează pragul electoral de 5% pentru partide, dar se instituie
un prag care variază între 8 şi 10% pentru alianţele electorale. După organizarea defectuasă a alegerilor prezidenţiale din
toamna lui 2014, când mulţi români din diaspora nu au putut vota din cauza
cozilor interminabile din secţii, noua lege electorală introduce o facilitate
specială pentru ei. Vor fi organizate secţii de votare şi în localităţile unde
îşi au domiciliul sau reşedinţa cel puţin 100 de alegători români. Condiţia
este ca aceştia să se înscrie în Registrul electoral, cu adresa din
străinătate, printr-o cerere scrisă adresată AEP.

PSD, principalul
partid din coaliţia de guvernare de la Bucureşti, are un nou lider interimar

Liviu Dragnea va
conduce interimar PSD, numărul unu în coaliţia de stânga la guvernare în
România, până la Congresul partidului, care va avea loc în noiembrie. Decizia a
fost luată de conducerea social-democraţilor după ce premierul Victor Ponta a
demisionat din funcţia pe care o deţinea în partid de mai bine de cinci ani, din cauza
problemelor din justitie, el afirmând că vrea să-şi demonstreze nevinovăţia. Noul lider
interimar a dat asigurări că partidul este unit şi, împreună cu partenerii de
guvernare – UNPR-ul condus de Gabriel Oprea şi nou înfiinţata ALDE – va
sprijini în continuare executivul.Opozitia liberală consideră că alegerea
lui Liviu Dragnea arată de fapt că premierul Victor Ponta ar fi pierdut
sprijinul politic din partid şi a cerut plecarea lui de la conducerea
guvernului. Liviu Dragnea a fost preşedinte executiv al PSD şi ministru al
Dezvoltării, poziţii pe care le-a părăsit după ce a fost condamnat în primă
instanţă la un an de închisoare cu suspendare într-un dosar legat de
referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui de atunci, Traian Basescu.

Nominalizat de preşedintele Barack Obama pentru funcţia de ambasador al
SUA în România, Hans Klemm, a fost audiat în Comisia
pentru relaţii de politică externă a Senatului american. Klemm s-a angajat să consolideze relaţiile cu
Bucureştiul şi să sprijine instituţiile care luptă împotriva corupţiei. România, pe care a calificat-o
drept un excelent aliat şi partener strategic
al SUA, are un rol-cheie de jucat în asigurarea
prosperităţii sud-estului Europei, a mai spus diplomatul american, încurajând Bucureştiul să investească în infrastructura
energetică. Ultimul
ambasador american la Bucureşti a fost Mark Gittenstein, care şi-a încheiat
mandatul în decembrie 2012, dupa care misiunea diplomatica a fost condusa de
interimari.