Retrospectiva săptămânii 19.06- 25.06.2016
Sumar: Reacţii după Brexit; Decizii politice la Bucureşti; Măsuri financiare; Bruxelles-ul cere accelerarea proiectelor finanţate prin fondurile europene
Corina Cristea, 25.06.2016, 10:07
Reacţii după Brexit
Preşedintele român, Klaus Iohannis, a declarat că din discuţiile cu
guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a rezultat că nu sunt motive de îngrijorare
pentru economia românească după decizia istorică a britanicilor, care au votat în proporţie de 51,9% pentru ieşirea din Uniunea Europeană. Şeful statului a afirmat, totodată,
că după convorbirile cu liderii politici autohtoni a reieşit că România trebuie să
continue pe calea europeană. Preşedintele Klaus Iohannis i-a convocat, la
Bucureşti, pe premierul Dacian Cioloş, pe guvernatorul BNR şi pe şefii
partidelor politice pentru consultări pe tema rezultatelor referendumului din
Marea Britanie. Specialiştii BNR consideră că ieşirea Marii Britanii din UE va
afecta dezvoltarea României, însă impactul va fi relativ redus, în jur de 0,5
puncte procentuale din PIB. Reprezentanţi ai Băncii Centrale au dat asigurări
că sistemul bancar românesc este bine capitalizat şi că se vor lua măsuri care
să atenueze volatilitatea cursului leu/euro. Pe de altă parte, Brexit-ul le-ar
putea strica planurile românilor care vor să lucreze în Marea Britanie,
deoarece accesul pe piaţa forţei de muncă va fi mai dificil. BNR aminteşte că
sunt, deja, peste 180 de mii de români care muncesc în Regatul Unit cu forme
legale.
Decizii
politice la Bucureşti
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a
sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea privind statutul aleşilor
locali, potrivit căreia primarii, consilierii locali şi judeţeni care au fost
condamnaţi cu suspendare pentru fapte de corupţie îşi pot păstra mandatul.
Şeful statului şi-a argumentat gestul afirmând că actul normativ contravine
Legii fundamentale, jurisprudenţei Curţii şi principiilor statului de drept. De
asemenea, preşedintele Iohannis susţine că legea aduce atingere luptei anticorupţie. Pe
de altă parte, deputaţii şi senatorii au adoptat cu 306 voturi pentru şi doar
o abţinere un proiect de lege potrivit căruia cei care şi-au angajat rudele la
propriile cabinete parlamentare înainte de august 2013 nu pot fi acuzaţi de
conflict de interese. Totodată, ei şi-au acordat posibilitatea ca, pe viitor,
să îşi poată angaja liniştiţi rudele. Specialişti în drept spun că, prin
dezincriminarea conflictului de interese, parlamentarii şi-au creat o clauză
specială de nepedepsire. Agenţia Naţională de Integritate a avertizat că decizia vine în
contradicţie cu reglementările din Codul Penal, care sancţionează încă din 2003
conflictul de interese.
Măsuri
financiare
De la 1 iulie se simplifică procedurile
de acordare a indemnizaţiei şi concediului pentru creşterea copilului.
Executivul a adoptat normele metodologice de aplicare a noilor reglementări în
domeniu, iar, potrivit acestora, se vor face din oficiu recalculările indemnizaţiilor
pentru aproximativ 140.000 de părinţi. În plus, părinţii care au optat pentru
concediu de doar un an îşi vor putea prelungi cu încă 12 luni perioada în care
pot sta în concediul pentru creşterea copilului. Inclusiv procedurile necesare
acordării indemnizaţiei pentru creşterea copilului au fost simplificate – a
precizat ministrul muncii, Dragoş Pîslaru. Ministerul Muncii va elabora şi un
ghid destinat celor care doresc să obţină indemnizaţia pentru creşterea
copilului.
Bruxelles-ul cere
accelerarea proiectelor finanţate prin fondurile europene
Comisarul
european pentru Politică Regională, Corina Creţu, i-a cerut ministrului român
al Transporturilor, Dan Costescu, să accelereze realizarea proiectelor
finanţate prin Fondurile structurale şi de investiţii europene. Într-o
scrisoare, ea atrage atenţia asupra întârzierilor la proiectele de transport în
derulare şi asupra lipsei de noi proiecte. Deşi Comisia Europeană a aprobat 30
din cele 123 de proiecte de transport întârziate, autorităţile naţionale nu au
reuşit să trimită la Bruxelles toate documentele necesare, aşa încât există
riscul ca România să nu poată folosi banii europeni alocaţi şi va fi nevoită să suporte din bugetul naţional finalizarea
proiectelor. Pentru Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare 2014-2020,
România are alocate 9,4 miliarde de euro atât prin Fondul european de
dezvoltare regională, cât şi prin Fondul de coeziune.
Vizita preşedintelui
Germaniei la Bucureşti
Preşedintele Germaniei, Joachim
Gauck, a făcut o vizită de stat de trei zile în România, unde, împreună cu
omologul său de la Bucureşti, Klaus Iohannis, a participat la o reuniune cu
oameni de afaceri din cele două ţări. Cu acest prilej, Klaus Iohannis a
declarat că România îşi propune un nou model de
dezvoltare economică, axat pe inovaţie şi competitivitate şi şi-a exprimat
angajamentul ca, pe termen lung, să fie extinsă cooperarea economică în
numeroase domenii.În cursul vizitei sale, preşedintele Germaniei a vizitat şi oraşul la Sibiu, unde este concentrată cea mai importantă comunitate de etnici germani
din România. Preşedintele Gauck a lăudat modelul românesc de convieţuire
interetnică şi a mulţumit autorităţilor de la Bucureşti pentru felul cum
administrează chestiunile culturale şi identitare care ţin de minoritatea
germană.
Inundaţii şi caniculă în
România
Premierul Dacian Cioloş a cerut autorităţilor locale o evaluare a
pagubelor produse de fenomenele extreme care au afectat România în ultima
perioadă. De circa trei săptămâni, România se confruntă cu fenomene
meteo extreme – ploi abundente, inundaţii, furtuni, viituri, căderi de
grindină, dar şi caniculă. Vremea rea a făcut victime şi a produs pagube
materiale importante. Vântul puternic a lăsat sute de case fără acoperişuri şi
zeci de localităţi fără energie electrică. Ploile torenţiale au inundat sute de
gospodării, străzi şi şosele. În alte zone din ţară, grindina a distrus
acoperişurile a sute de case şi mii de
hectare de teren agricol.
