Retrospectiva săptămânii 19/01 – 25/01/2014

Sumar: Raportul de monitorizare al Comisiei Europene; Accident aviatic cu implicaţii politice; Misiune economică la Bucureşti; Sărăcia şi forţa de muncă în Europa

Roxana Vasile, 25.01.2014, 08:44

Raportul de monitorizare al Comisiei Europene

Comisia Europeană a dat publicităţii, în prima parte a săptămânii, raportul din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV) prin care evaluează, constant, starea justiţiei române. Raportul de anul acesta era cu atât mai aşteptat cu cât ţări ale Uniunii Europene condiţionează de acesta acceptul lor ca România să adere la spaţiul Schengen. Potrivit documentului, România a făcut progrese în numeroase domenii, bilanţul instituţiilor-cheie din domeniul judiciar şi în materie de integritate rămânând pozitiv în pofida unor circumstanţe uneori dificile. Aceeaşi Comisie face, însă, şi recomandări, cu accent pe reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. Îşi menţine, totodată, o serie de preocupări cu privire la independenţa justiţiei. Raportul nu este calificat explicit drept pozitiv sau negativ. El trebuie înţeles aşa cum este: s-au făcut progrese în unele domenii şi mai sunt paşi de făcut în altele. Condiţionarea aderării României la Schengen de acest raport – susţine Bucureştiul – este artificială, evaluarea pentru intrarea în Schengen făcându-se exclusiv pe criterii tehnice, pe care România le îndeplineşte.

Accident aviatic cu implicaţii politice

Doi morţi, cinci răniţi, demisia ministrului de Interne, Radu Stroe, şi demiteri în eşaloanele de rang secund ale administraţiei de la Bucureşti, un val de declaraţii politice – acesta este tabloul general al accidentului aviatic produs, luni, în vestul României. Un avion de mici dimensiuni, la bordul căruia se aflau medici specializaţi în operaţii de transplant, a aterizat forţat, în condiţii meteo vitrege, într-o zonă împădurită din munţii Apuseni. Pilotul şi o tânără doctoriţă stagiară au murit, copilotul şi patru medici au fost răniţi. Operaţiunile de căutare şi salvare a victimelor au început târziu şi s-au încheiat abia după şapte ore de la producerea accidentului. Primul ajuns la victime nu a fost vreun salvator specializat, ci un pădurar din zonă. Ca urmare, premierul Victor Ponta a declarat că este vorba de un eşec care trebuie să ducă la responsabilităţi personale, la îmbunătăţirea procedurilor şi la un moment de reflecţie asupra modului în care sunt cheltuite resursele publice.

Misiune economică la Bucureşti

O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află la Bucureşti până pe 5 februarie într-o misiune de evaluare. Discuţiile cu autorităţile române vizează evoluţiile economice recente, restructurarea şi eficientizarea companiilor cu capital de stat, prioritizarea şi monitorizarea mai strictă a investiţiilor din fonduri publice, controlul arieratelor şi măsuri de compensare a scăderii veniturilor bugetare. În plus, FMI doreşte să se asigure că deficitul bugetar rămâne în ţinta de 2,2% din PIB, convenită în acordul preventiv încheiat cu România în toamna lui 2013. Iniţial, finanţatorii internaţionali trebuiau să vină la Bucureşti în decembrie, însă şi-au amânat vizita după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultima scrisoare de intenţie cu FMI. Şeful statului s-a opus, şi şi-a reafirmat poziţia la întâlnirea cu delegaţia Fondului, unei prevederi privind introducerea a unei accize suplimentare la carburanţi. Creşterea accizei a fost amânată pentru 1 aprilie.

Sărăcia şi forţa de muncă în Europa

În cei cinci ani de când îşi face simţită prezenţa şi în Europa, criza economică a netezit calea sărăciei. O analiză a Comisiei Europene pe 2013 arată că şomajul – cel care în unele state ale Uniunii Europene a atins recorduri nedorite – îi preocupă permanent pe responsabilii de la Bruxelles. Nu doar crearea de locuri de muncă este, însă, importantă – spune comisarul pentru afaceri sociale László Andor – ci şi calitatea acestora. Totul depinde de tipul de loc de muncă găsit, de nivelul de salarizare, de numărul de ore lucrate şi de situaţia din familie. În Romania, în 2012, faţă de 2011, riscul sărăciei şi excluziunii a crescut până la 52% în interiorul categoriei de vârstă de până în 18 ani şi până la 40% în categoria 15-62 de ani. Rata şomajului, care nu atinge cote de speriat, s-a redus de la 7,4 la 7%. Dar, deşi majoritatea românilor apţi de muncă au un serviciu, de regulă, ei sunt prost plătiţi.

Vizita preşedintelui român în Israel şi teritoriile palestiniene

Pledoaria pentru pace în Orientul Mijlociu a fost leit-motivul discuţiilor pe care preşedintele României, Traian Băsescu, le-a purtat, săptamâna aceasta, cu liderii de la Tel Aviv şi Ramallah, dar şi cu evreii originari din România sau cetăţenii români stabiliţi în teritoriile palestiniene. Aflat într-o vizită oficială în Israel şi teritoriile palestiniene, preşedintele Băsescu le-a spus atât omologului israelian, Shimon Peres, cât şi liderului palestinian, Mahmud Abbas, că România susţine fără rezerve iniţiativa de pace a secretarului american de stat John Kerry. Şeful statului a repetat că pacea e imposibilă fără ca Israelului să-i fie garantată securitatea, dar şi că palestinienii au dreptul la propriul lor stat. Traian Băsescu a recunoscut, de altfel, că este interesat de finalizarea negocierilor de pace şi fiindcă, atât în Israel, cât şi în teritoriile palestiniene, trăiesc foarte mulţi cetăţeni români, pentru a căror soartă Bucureştiul se consideră direct responsabil.

Unirea Principatelor Române

Unirea Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, a fost marcată şi anul acesta, la împlinirea a 155 de ani de la acest moment istoric. Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza – ales, cu o saptămâna înainte, domnitor al principatului Moldovei – era votat, în unanimitate, drept suveran şi al Ţării Româneşti şi proclamat domn al Principatelor Unite. Domnia lui Cuza (1859-1866) a pus, prin reformele radicale promovate, temeliile instituţionale ale României moderne. În 1918, procesul de constituire a statului naţional român s-a încheiat prin Unirea cu România a provinciilor istorice cu populaţie majoritar româneasca, aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine.