Retrospectiva săptămânii 18.09 – 24.09.2022

Sumar: Prezență românească la funeraliile de la Londra / Președintele României la Adunarea Generală a ONU / Șeful diplomației române la reuniuni la New York / Discuții despre energie, carburanți și salarii

Daniela Budu, 24.09.2022, 12:00

Prezență
românească la funeraliile de la Londra

Președintele
Klaus Iohannis, custodele Coroanei României, Margareta, şi principele consort
Radu au participat la Funeraliile de Stat ale Reginei Elisabeta a II-a care s-au
desfăşurat luni la Londra. La cea mai mare adunare de lideri mondiali într-un
singur loc din istoria planetei, au fost prezenți în total peste 2.000 de
invitaţi, După ce am participat la funeraliile de stat ale Majestăţii Sale
Defuncte Regina Elisabeta a II-a, exprim încă o dată, în numele poporului
român, întreaga noastră compasiune pentru această mare pierdere, a scris Klaus
Iohannis pe o rețea de socializare. Și Casa Regală a României a transmis un
mesaj. ʺMajestatea Sa Margareta a avut în Regina Elisabeta a II-a, de-a lungul
întregii vieţi, un inegalabil sprijin, model de cârmuire regală şi curaj, un
far luminos. Regina Elisabeta a fost mereu prezentă în viaţa Familiei Regale
române şi a păstrat o neîntreruptă legătură de familieʺ – a subliniat Casa
Regală a României. Ambii descendenţi ai Reginei Victoria, Elisabeta a II-a și
fostul Rege Mihai I al României, decedat în 2017, au fost veri de gradul al
III-lea. Iar noul Rege al Marii Britanii, Charles al III-lea, este un prieten
apropiat al României. În incinta ‘Casei Albastre’, deţinută de actualul Suveran
la Viscri, în județul Brașov (centrul României), ambasadorul britanic Andrew
Noble şi membri ai comunităţii au adus, de asemenea, un ultim omagiu Majestăţii
Sale Regina Elisabeta a II-a.

Președintele
României la Adunarea Generală a ONU

La
cea de-a 77-a Adunare Generală a
ONU, desfăşurată la New York, preşedintele României, Klaus Iohannis, a
evidenţiat necesitatea unor soluţii comune în privinţa provocărilor la nivel
global, de la situaţia din Ucraina până la schimbările climatice sau accesul la
educaţie. Printre temele abordate s-a aflat şi securitatea energetică, iar
Klaus Iohannis a subliniat că energia nu trebuie să devină un instrument de şantaj.
Klaus Iohannis: Securitatea energetică este o preocupare globală care
necesită soluţii comune şi acţiuni responsabile. Trebuie să evităm folosirea
energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii
strategice în surse regenerabile, în energie nucleară, cu noi proiecte
orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De
asemenea, necesită preţuri la energie care să fie accesibile cetăţenilor
noştri. Legătura dintre schimbările climatice, pace şi securitate ar trebui să
fie mai proeminentă în discuţiile noastre, inclusiv în cadrul Consiliului de
Securitate.

La reuniunea de la New York, șefii de stat și de guvern
au denunțat din nou invadarea Ucrainei, după anunțul Kremlinului privind mobilizarea
parțială a rezerviștilor. România va continua să sprijine Ucraina,
a declarat preşedintele Klaus Iohannis în plenul Adunării Generale a ONU şi
amintit că Bucureștiul a oferit asistenţă umanitară directă celor peste 2,3
milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţa în cele șapte luni de
război. Şeful statului a spus că nu există justificare pentru agresiunea
militară împotriva unui stat suveran, precizând în același timp că democraţia
şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţii legitime pentru întreaga
omenire. România reiterează apelul către Rusia de a înceta imediat
agresiunea împotriva Ucrainei şi de a-şi retrage complet toate forţele
armate – a transmis Klaus Iohannis.

Șeful
diplomației române la reuniuni la New York

După
ce Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a sute de mii de ruşi pentru a lupta în
Ucraina, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au avut o reuniune de
urgenţă miercuri, la New York. Într-o Declaraţie, ei au condamnat ferm acţiunile
recente de escaladare ale Rusiei în contextul agresiunii ilegale, neprovocate
şi nejustificate împotriva Ucrainei. În cadrul reuniunii, șeful diplomației
române, Bogdan Aurescu, a condamnat în termenii cei mai fermi acţiunile recente
ale Kremlinului, inclusiv decizia de mobilizare parţială şi de organizare a
‘referendumurilor’ ilegale în regiunile ocupate din Ucraina vecină. Potrivit oficialului român, acestea reprezintă o
încălcare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale
Ucrainei vecine, precum şi a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi
a principiilor pe care se fundamentează ordinea internaţională bazată pe
reguli. De asemenea, Bogdan Aurescu a precizat că este complet inacceptabilă
folosirea ameninţării privind utilizarea armelor nucleare. Tot despre evoluţiile
recente din Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii europene şi
euroatlantice s-a discutat și la reuniunea în formatul Bucureşti 9, organizată
în marja Adunării Generale a ONU. Bogdan Aurescu a evocat utilizarea B9 ca
instrument ‘util’ de coordonare transatlantică în toată perioada de după
declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Discuții
despre energie, carburanți și salarii

În
timp ce premierul Nicolae Ciucă a identificat, joi, la București, cu miniştrii Energiei
din regiune soluții pentru asigurarea resurselor de gaze la nivel regional, membrii
Comisiei economice din Senatul României au discutat cu furnizorii de energie şi
cu autorităţile din domeniu despre măsurile incluse în Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului care reglementează piaţa de profil. Până se va lua o decizie însă,
România rămâne codașă la măsurile luate pentru atenuarea impactului crizei din
energie. Un raport realizat de un grup de analiză de la Bruxelles arată că în
timp ce Germania a alocat peste 100 de miliarde de euro, în România nota de
plată este de doar şapte miliarde de euro. Între timp, partidele din coaliţia
de guvernare au convenit să prelungească subvenţionarea preţului carburantului
la pompă până la sfârşitul anului. Pe de altă parte, ministrul Muncii, Marius
Budăi, a anunțat că pensiile ar putea creşte cu cel puţin 10% de la 1 ianuarie.
Iar cu sindicatele și patronatele, spune ministrul, se va discuta despre o majorare
a salariului minim brut pe ţară. Acest lucru în condițiile în care Parlamentul
European a stabilit că statele membre, inclusiv România, trebuie să garanteze
salarii minime care permit cetăţenilor un trai decent, ţinând seama de costul
vieţii şi de nivelul general al salariilor. În prezent, în România, salariul
minim este de 2.550 de lei brut, adică puțin peste 500 de euro.