Retrospectiva săptămânii 18.06. – 24.06.2023

Sumar: Premierul României, Marcel Ciolacu, și ministrul de Externe, Luminița Odobescu, în vizită la Chișinău; Magistrații din România au protestat, nemulțumiți că ar putea rămâne fără pensii speciale; Măsuri anunțate de Guvernul de la București

Leyla Cheamil, 24.06.2023, 11:30

Premierul României, Marcel Ciolacu, și ministrul de
Externe, Luminița Odobescu, în vizită la Chișinău

România susţine începerea negocierilor de aderare
a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp, a transmis,
miercuri, la Chişinău, premierul Marcel Ciolacu, aflat în prima sa vizită
externă de la învestire. El a subliniat că viitorul Republicii Moldova este în
blocul comunitar. Partea română şi-a oferit disponibilitatea de a acorda
expertiză partenerilor de la Chişinău.

La rândul său, premierul Dorin Recean a mulţumit
României pentru tot sprijinul pe care îl acordă Republicii Moldova în procesul
de aderare la Uniunea Europeană, precum şi pe dimensiunea economică şi socială.
El a accentuat că relaţiile pe cele două maluri ale Prutului se consolidează
tot mai mult prin construcţia podurilor, drumurilor şi reţelelor energetice.
Dorin Recean a menționat existenţa a nouă
proiecte pentru tranşa a doua din ajutorul Guvernului României. Acestea
valorează 28 de milioane de euro şi vizează investiţii pentru dezvoltarea
localităţilor din Republica Moldova, a precizat premierul de la Chișinău.

La
începutul săptămânii, și șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu, a
făcut o vizită în Republica Moldova, fiind prima vizită externă de la preluarea
mandatului. Ea a fost primită de președinta pro-occidentală Maia Sandu, şi a
avut discuţii cu omologul Nicu Popescu. Cei doi au subliniat susţinerea oferită
Republicii Moldova de către România cu ajutoare umanitare, resurse energetice
şi sprijin în domeniul creşterii rezilienţei. Nu în ultimul rând, șefa
diplomației de la București a afirmat că deschiderea negocierilor de aderare a
Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp reprezintă o
prioritate a politicii externe a României.

Magistrații din România au protestat, nemulțumiți
că ar putea rămâne fără pensii speciale

Magistraţii din mai multe instanţe şi parchete
din ţară şi-au suspendat activitatea miercuri, întrucât sunt nemulţumiţi că Guvernul
vrea să modifice condiţiile în care ei pot obţine pensie de serviciu.
Judecătorii şi procurorii susţin că modificarea pensiilor lor ar încălca
independenţa justiţiei. Coaliţia de guvernământ PSD-PNL vrea să crească,
treptat, vârsta de pensionare pentru judecători şi procurori până la 65 de ani,
iar pensia să fie calculată pe baza veniturilor din mai mulţi ani, nu doar din
ultimul an de activitate.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a
transmis că respectă dreptul la liberă exprimare al magistraţilor, dar a
insistat că dialogul este soluţia rezolvării oricărei probleme a sistemului
judiciar, nu protestul. Reformarea cadrului legislativ referitor la pensiile de
serviciu, aşa-numitele pensii speciale, a fost promisă Uniunii Europene de
autorităţile române în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pe
de altă parte, joi, proiectul de lege privind desfiinţarea pensiilor speciale pentru
senatori şi deputaţi a primit raport favorabil, cu majoritate de voturi, în
Comisia de specialitate a Parlamentului. Preşedintele comisiei, deputatul
social-democrat Eugen Bejinariu, a precizat că, dacă vor fi identificate
elemente de neconstituţionalitate ale propunerii, vor fi găsite alte soluţii
pentru reducerea sau eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Măsuri anunțate de Guvernul de la București

Preţurile la unele produse alimentare de bază se
vor putea diminua în perioada următoare, a anunţat, joi, premierul Marcel
Ciolacu. El susţine că această scădere nu va pune presiune pe producătorii
români. Marcel Ciolacu a afirmat că a primit răspunsul de la marile lanţuri de
magazine privind schema de reducere a adaosurilor comerciale. Este vorba de o
listă care conţine produse de primă necesitate, cum ar fi pâinea, lactatele,
carnea, ouăle, făina, mălaiul, uleiul, legumele şi fructele.

Tot joi, Guvernul
a discutat, într-o primă lectură, schema de ajutor de stat pentru producătorii
români de materiale de construcţii. În principiu, se doreşte ca, pe piaţa
internă, să apară mai multe materiale produse în ţară la preţuri competitive şi
în felul acesta să fie redus importul de materiale de construcţii. Acum, peste
70% din materialele folosite sunt din import, iar Guvernul vrea să reducă acest
procent. Bugetul pentru acest an al schemei de ajutor ar putea să fie de 150 de
milioane de euro, dar ultimul cuvânt îl va avea Ministerul de Finanţe.

De
asemenea, Executivul a aprobat, acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea
populaţiei afectate de inundaţii, alunecări de teren şi fenomene meteorologice
periculoase, în limita sumei de 1,4 milioane de euro. Gospodării din centru, sud-vest şi sud au fost afectate,
în această lună, de precipitaţii abundente. A fost nevoie de sprijinul şi
intervenţia pompierilor militari pentru înlăturarea efectelor negative generate
de vremea rea.

Plan de dezvoltare a zăcămintelor de gaze din zona
românească a Mării Negre

OMV Petrom şi Romgaz au aprobat planul de
dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi
Pelican Sud din zona românească a Mării Negre. Agenţia
Naţională pentru Resurse Minerale urmează să confirme acest plan. Investiţia se
ridică la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare, iar producţia totală va
fi de 100 de miliarde de metri cubi, echivalentă cu cererea anuală de gaze naturale
pentru 4,3 milioane de gospodării. Potrivit conducerii OMV Petrom, în 2027, ar urma să fie extrase primele cantităţi
de gaze prin proiectul Neptun Deep, iar România va deveni cel mai mare
producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Proiectul va dura
aproximativ două decenii, iar veniturile aduse la bugetul de stat vor sprijini
dezvoltarea României. OMV Petrom afirmă că veniturile estimate ale statului
român ar fi de 20 de miliarde de euro.