Retrospectiva săptămânii 18.04 – 24.04.2021
Vaccinarea împotriva COVID-19 rămâne prioritară pentru coaliţia de guvernare / Trilaterală pe teme de securitate România-Polonia-Turcia, la Bucuresti / România îşi reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova
Corina Cristea, 24.04.2021, 11:41
Vaccinarea împotriva COVID-19 rămâne prioritară pentru coaliţia aflată la guvernare în România, confruntată zilele trecute cu o primă criză de încredere
Prima criză de încredere din coaliția de centru-dreapta aflată la putere în România a luat sfârșit, după ce liderii celor trei formațiuni (PNL, USR-PLUS și UDMR) au ajuns la o înțelegere. Scandalul a pornit de la neînțelegerile premierului liberal Florin Cîțu cu ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, demis în cele din urmă de șeful executivului fără a se consulta cu partenerii de guvernare. USR-PLUS, alianța din rândurile căreia face parte Vlad Voiculescu, a condiționat continuarea colaborării de plecarea lui Cîțu din funcția de premier, cerință la care a renunțat, însă, după ce, la capătul câtorva zile de acuze reciproce și discuții, a fost semnată o completare a acordului politic de funcţionare a coaliţiei. Aceasta stipulează că șeful Executivului poate revoca un ministru după informarea prealabilă a formaţiunii acestuia şi după o dezbatere în coaliţie. Vaccinarea împotriva COVID-19 constituie o prioritate pentru coaliţie, mai arată documentul.
Este și prioritatea Ioanei Mihăilă, de la USR-PLUS, care a preluat, în această săptămână, portofoliul Sănătății. La ceremonia de învestire, șeful statului Klaus Iohannis a subliniat ca aceasta preia un minister foarte complicat, într-o perioadă extrem de dificilă. Președintele le-a cerut guvernanţilor mai puţine dispute şi mai mult dialog. Prioritatea zero este acum lupta cu pandemia şi salvarea vieţii cât mai multor români – a subliniat Klaus Iohannis, care i-a îndemnat, în același timp, pe cetățeni să folosească toate facilităţile – platforma online, centrele mobile sau cele care vor fi organizate de companii – pentru a se imuniza. Autoritățile spun că în prezent capacitatea de vaccinare este de 120 de mii de persoane zilnic, iar obiectivul este ca până la 1 iunie să existe cinci milioane de români vaccinați, adică aproximativ 35% din populaţia activă. Un sondaj de opinie realizat de rețeaua medicală MedLife arată că intenția de vaccinare a românilor este sub așteptările inițiale, doar în jur de 30% din populația de peste 16 ani urmând să se imunizeze până la sfârșitul anului. Motivul principal din spatele refuzului – teama de efectele adverse. Până acum, unui număr de circa 3 milioane de români le-a fost administrată cel puțin prima doză de vaccin. Cifrele arată că rata de pozitivare a scăzut în ultima perioadă, spune premierul Florin Cîțu, care a admis, pe de altă parte, că situaţia la terapie intensivă rămâne complicată, iar resursele alocate trebuie să fie în continuare mari.
Trilaterală pe teme de securitate România-Polonia-Turcia, la Bucuresti
După ce a participat, la începutul săptămânii, la reuniunea omologilor din statele membre ale UE – desfășurată în sistem videoconferinţă, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a fost gazdă, la București, a trilateralei pe teme de securitate România-Polonia-Turcia. Discuţiile au fost centrate pe principalele modalităţi de cooperare în acest format, cu accent pe situaţia de securitate din Vecinătatea Estică a Alianţei Nord-Atlantice, pe avansarea agendei de securitate regională şi pe pregătirile în perspectiva Summitului NATO din acest an. România nu este ameninţată direct de evoluţia situaţiei de la Marea Neagră, însă aceasta trebuie detensionată, a subliniat ministrul român, care și-a exprimat îngrijorarea față de cea mai mare masare de trupe ruseşti din 2014 încoace în şi în jurul Ucrainei, precum şi față de comportamentul rusesc din Marea Neagră, care au alertat NATO, Statele Unite și Uniunea Europeană.
Bogdan Aurescu a precizat că actualul context complex este marcat de evoluţii regionale îngrijorătoare care afectează întregul areal, de la Marea Neagră la Marea Baltică. De altfel, joi, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că, săptămâna viitoare, va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru o şedinţă dedicată situaţiei din zona Mării Negre şi comasării trupelor ruseşti la graniţa cu Ucraina. În total, conform estimărilor occidentale, în ultimele săptămâni, Rusia a trimis la granița cu Ucraina, în Crimeea ocupată și la Marea Neagră circa 100.000 de militari. Retragerea acestora a fost cerută insistent de cancelariile occidentale, iar, joi, Moscova a făcut un prim pas spre dezescaladarea tensiunilor – ministrul Apărării, Serghei Șoigu a declarat că trupele și-au demonstrat abilitatea de a asigura o apărare de încredere a țării și a anunțat retragerea acestora la locurile de bazare permanentă, operațiune care se va încheia până la 1 mai.
România îşi reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova şi rămâne cel mai important partener al acesteia
România rămâne principalul partener al cetăţenilor Republicii Moldova, o dovadă în acest sens fiind şi sprijinul consistent oferit în vederea gestionării pandemiei de COVID-19. Declarația a fost făcută de șeful statului român, Klaus Iohannis, la întrevederea pe care a avut-o, marţi, la București, cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Cei doi șefi de stat au analizat stadiul implementării proiectelor convenite cu ocazia vizitei preşedintelui României la Chişinău în 29 decembrie 2020, menţionându-se că, în acest an, România a donat Republicii Moldova echipamente medicale şi de protecţie împotriva COVID-19 în valoare de 2,3 milioane de euro şi peste 200.000 de vaccinuri.
Klaus Iohannis a reiterat mesajul ferm de susţinere pentru agenda de reforme promovată de pro-occidentala Maia Sandu, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi al relaţiilor privilegiate dintre cele două state. De asemenea, Klaus Iohannis a transmis că Bucurestiul va continua să sprijine parcursul european al Republicii Moldova. La rândul său, Maia Sandu a mulţumit pentru susţinerea oferită de România, mai ales în contextul dificil generat de pandemie şi a subliniat că va continua eforturile pentru implementarea agendei de reforme în spirit democratic şi european.
