Retrospectiva săptămânii 18.03 – 24.03.2018

Iarnă grea în plină primăvară/România a sărbătorit Ziua Francofoniei/Camera Deputaţilor de la Bucureşti a votat modificările la legile Justiţiei, susţinute de putere/România şi adoptarea monedei euro/Statul, acţionar majoritar la şantierul naval Mangalia

Leyla Cheamil, 24.03.2018, 07:15

Iarnă grea în plină primăvară

Dupa o iarnă
blândă, România se confruntă, la sfârşit de martie, cu o vreme extrem de
capricioasă. La începutul săptămânii, meteorologii au emis cod galben de ploi,
vânt şi temperaturi scăzute, valabil pentru jumătatea de est a ţării.
Temperaturile au scăzut mult sub media climatologică pentru această perioadă,
iar ploile s-au transformat, treptat, în lapoviţă şi ninsoare. Ploaia îngheţată
a dus la depunerea de polei, mai ales în sud şi sul-est şi a perturbat
transporturile rutiere, feroviare şi aeriene. Au fost probleme pe aeroportul
Otopeni – Henri Coandă din Bucureşti, unde ploaia îngheţată a ţinut la sol
avioanele timp de mai multe ore. De asemenea, numeroase trenuri au înregistrat
întârzieri, chiar de sute de minute, din cauza vremii nefavorabile, iar mai
multe sectoare de drumuri naţionale au fost închise. La rândul lor, hidrologii
au emis coduri galbene şi portocalii de inundaţii, inclusiv pe Dunăre, şi au
avertizat că, după ce temperaturile vor creşte, situaţia se va complica. Spre
sfârsitul săptămânii, meteorologii au emis coduri galben şi portocaliu de ninsoare şi viscol, care au
vizat jumătatea de sud a ţării. In Bucureşti şi în câteva judeţe din sud, unităţile
şcolare şi-au suspendat, vineri, activitatea. Zeci de trenuri au fost anulate.
S-au aplicat restricţii, din motive de siguranţă rutieră, pentru că viscolul a
redus mult vizibilitatea, astfel ca unele tronsoane de autostrăzi şi drumuri
naţionale şi judeţene au fost închise.

România a sărbătorit Ziua Francofoniei

Guvernul de la Bucureşti a
salutat, marţi, celebrarea Zilei Internaţionale a Francofoniei, iar premierul
Viorica Dăncilă a afirmat că România este recunoscută ca stat-far al acesteia
în Europa Centrală şi de Est. Ea a subliniat că grupul statelor francofone a
fost printre primele structuri internaţionale la care România a aderat după
1989.România va continua să fie parte
a Francofoniei, fiind legată intim de aceste valori, au dat asigurări
autorităţile de la Bucureşti cu prilejul conferinţei ‘Modelul cultural
francofon al României centenare’, dedicată marcării a 25 de ani de Francofonie instituţională
în România. Evenimentul a fost organizat în cooperare cu Biroul Regional pentru
Europa Centrală şi Orientală şi cu Universitatea din Bucureşti. În 1991,
România a obţinut statutul de observator, din 1993 este membru cu drepturi
depline al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, iar în septembrie 2006 a
găzduit un sommet al acesteia. In
perioada decembrie 2018 – iulie 2019, Bucureştiul şi Parisul vor organiza
Sezonul România-Franţa, un amplu proiect comun ce va pune accentul pe cultură
şi creaţie contemporană, dar şi pe domenii precum educaţia, economia, sportul
sau turismul.

Camera Deputaţilor de la Bucureşti a votat modificările aduse
legilor Justiţiei, susţinute de putere

Organizarea judiciară, statutul
magistraţilor şi funcţionarea CSM, modificate după deciziile Curţii
Constituţionale, au trecut, marţi, de votul Camerei Deputaţilor de la
Bucuresti. Coaliţia aflată la putere PSD- ALDE a susţinut modificările, în timp
ce opoziţia a votat împotrivă, afirmând că se încearcă politizarea actului de
justiţie. Una dintre cele mai importante modificări prevede că preşedintele
României este eliminat din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţii de
Casaţie şi Justiţie, acest rol revenind secţiei de judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii. Camera Deputaţilor este prima Cameră legislativă
sesizată, iar Senatul este for decizional. Unele
din modificările aduse, iniţial, legilor Justiţei au generat ample proteste de
stradă şi critici din partea magistraţilor.

România şi adoptarea monedei euro

Guvernul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, ordonanţa de
urgenţă prin care s-a decis constituirea Comisiei de fundamentare a planului
naţional de adoptare a monedei euro. Potrivit Executivului, Comisia va pregăti
calendarul de intrare a României în mecanismul de supraveghere şi de adoptare a
monedei euro, precum şi toate acţiunile necesare pentru pregătirea economiei şi
societăţii româneşti. Până pe 15 noiembrie, Comisia va prezenta, spre asumare
politică, atât calendarul cât şi planul naţional de adoptare a monedei unice.
In Comisie vor fi reprezentate, între altele, instituţii publice
guvernamentale, Administraţia Prezidenţiala, BNR, confederaţii patronale şi
sindicale şi organizaţii non-guvernamentale. Comisia va fi condusă de doi
copreşedinţi, premierul şi preşedintele Academiei Române, şi doi
vicepreşedinţi, guvernatorul BNR şi un vicepremier.

Statul român devine acţionar
majoritar la şantierul naval Mangalia

Statul
român şi societatea olandeză Damen au ajuns la o înţelegere privind preluarea
şantierului naval de la Mangalia (sud-est), unul dintre cele mai mari din
regiune, de la actualul proprietar, grupul sud coreean Daewoo. Purtătorul de
cuvânt al ministrului Economiei, Alexandru Macoveiciuc, a declarat că se va
înfiinţa o societate mixtă în care Damen va deţine 49% din acţiuni, iar
Ministerul Economiei – 51% din participaţie, devenind acţionar majoritar. Este pentru prima dată după Revoluţie când statul va relua
controlul asupra unui obiectiv industrial strategic privatizat. Damen este cel
mai mare constructor de nave din Olanda şi ar avea capacitatea să aducă comenzi
noi pentru şantierul din Mangalia. Autorităţile au dat asigurări că nimeni
nu-şi va pierde locul de muncă, dar angajaţii nu pot sta liniştiţi, deoarece
le-au scăzut salariile pentru că nu mai fac ore suplimentare, iar situaţia
financiară a companiei a dus la plecarea a peste 700 de salariaţi. Problemele
pe Şantierul Naval Mangalia au apărut în 2016, când grupul Daewoo a decis să-şi
vândă acţiunile, în cadrul unui efort de restructurare a operaţiunilor
internaţionale.