Retrospectiva săptămânii 17 aprilie – 23 aprilie 2022
Preşedintele României, Klaus Iohannis, la videoconferinţa cu lideri aliaţi şi ai instituţiilor UE şi NATO/ Convorbiri româno-americane/ Ajutor de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova
Leyla Cheamil, 23.04.2022, 10:15
Preşedintele României, Klaus Iohannis, la
videoconferinţa cu lideri aliaţi şi ai instituţiilor UE şi NATO
Şeful statului român, Klaus Iohannis, a participat, la invitaţia omologului american, Joe Biden, la o nouă
rundă de consultări, în format videoconferință, cu lideri aliaţi ai
instituţiilor Uniunii Europene şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul
continuării agresiunii militare ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei. Au fost
analizate strategia de sprijin pentru Ucraina şi măsurile de răspuns
întreprinse de comunitatea internaţională, pentru a contracara acţiunile
Rusiei, respectiv pachetele extinse de sancţiuni. Participanții la consultări
şi-au reiterat hotărârea de a asigura sprijin economic, umanitar şi de securitate
pentru Ucraina.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit, în
intervenţia sa, la importanţa menţinerii unităţii aliate şi transatlantice şi a
condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor. Pe
de altă parte, şeful statului a subliniat impactul amplu al actualei crize
asupra situaţiei de securitate pe flancul estic al alianţei, în special la
Marea Neagră. Klaus Iohannis a vorbit despre necesitatea creării rapide a
Grupului de luptă al NATO pe teritoriul României. Totodată, el a făcut apel la
acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea dependenţei energetice faţă de
Rusia și a subliniat, de asemenea, că sancţiunile impuse s-au dovedit un
instrument eficient.
Convorbiri româno-americane
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul american de stat Antony Blinken au
discutat, luni, la telefon, despre consecințele
agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei și eforturile aliate de a gestiona și răspunde adecvat. Bogdan
Aurescu a prezentat evaluările Bucureștiului privind evoluţiile de securitate
pe flancul estic al NATO şi la Marea Neagră. Acesta a detaliat acţiunile
complexe ale autorităţilor române în sprijinul Ucrainei vecine la nivel
politic, logistic şi umanitar. Şeful diplomației de la București a subliniat,
de asemenea, importanţa aplicării rapide a deciziilor summitului extraordinar
al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de luptă în
România, ca prim pas pentru echilibrarea şi consolidarea prezenţei NATO pe
flancul estic pe termen lung.
La rândul său, secretarul de stat Antony Blinken
a transmis mulţumiri din partea Statelor Unite pentru rolul regional asumat de
București şi pentru susţinerea oferită Kievului şi altor parteneri vulnerabili
din regiune, inclusiv Chișinăului. Oficialul american a oferit asigurări că
Washingtonul este pe deplin angajat în protejarea teritoriilor României şi ale
tuturor aliaţilor, în special a acelor ţări care se află în prima linie, aşa
cum este România. Tot luni, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu,
şi omologul său american, Lloyd Austin, au discutat, la telefon, despre
evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre. Vasile Dîncu a
mulţumit Statelor Unite pentru angajamentul şi contribuţia consistentă în
vederea asigurării securităţii flancului estic al NATO. Repoziţionarea
batalionului Stryker, dislocarea unor avioane F-16 şi F-18 pentru consolidarea
misiunilor de poliţie aeriană întărită în România sunt doar două exemple
concrete ale solidităţii relaţiei transatlantice.
Proiectul Legii offshore, care permite
extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, dezbătut de Senatul de la
București în procedură de urgență
Proiectul Legii offshore,care
permite extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, a intrat, marţi, pe
agenda Biroului permanent al Senatului de la Bucuresti. Acesta va dezbate proiectul
în procedură de urgenţă, după ce va primi avize din partea instituţiilor de
specialitate. Se estimează că votul la Senat, în calitate de primă cameră
sesizată, se va da în luna mai. Premierul Nicolae Ciucă a afirmat că
Legea offshore va asigura stabilitate şi predictibilitate legală mediului
de afaceri în domeniu în ceea ce priveşte independenţa pe resursa de gaz faţă
de Federaţia Rusă. Volumul de gaze estimat pentru perimetrele româneşti de la
Marea Neagră este de 200 de miliarde de metri cubi, iar cea mai mare cantitate
este în perimetrul Neptun Deep, deţinut de OMV Petrom şi ExxonMobil.
Ajutor de 100 de milioane de
euro pentru Republica Moldova
Ministerul de Externe de la
București a salutat aprobarea de către Senat, în calitate de cameră
decizională, a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind
implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui
ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de
România Republicii Moldova, majoritar românofonă. Acordul a fost semnat de
premierii României, Nicolae Ciucă, şi Republicii Moldova, Natalia
Gavriliţa, pe 11 februarie, la Chişinău. România va participa la consolidarea
rezilienţei Republicii Moldova în sectoare esenţiale pentru societate
între care sectorul energetic, transport şi infrastructură de transport,
protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi
infrastructură, sănătate, educaţie, cultură şi patrimoniu, cercetare.
FMI a revizuit în scădere estimările privind
creşterea economiei româneşti în 2022
Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit
semnificativ în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest
an, de la 4,8%, cât prognoza în toamnă, până la 2,2% acum. Proiectul de buget
pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6 procente. În
ceea ce priveşte inflaţia, FMI estimează o creştere medie anuală a preţurilor
de 9,3%, de două ori şi jumătate mai mult decât avansul prognozat în toamna
anului trecut. Puseul inflaţionist va încetini la 4 procente anul viitor. La
nivel global, FMI subliniază că perspectivele economiei mondiale s-au
înrăutăţit semnificativ comparativ cu estimările din luna ianuarie, în
principal din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, care a provocat o criză
umanitară în Europa de Est şi sancţiuni destinate să preseze Moscova să
înceteze ostilităţile. Astfel, acum, estimarea pentru creşterea economică
mondială este de 3,6% în 2022 şi tot atât în 2023.
