Retrospectiva săptămânii 17.01 – 23.01.2016

Sumar: Politica externa, în atenţia şefului statului; Premierul Dacian Cioloş, în Franţa; România şi NATO; Aleşii locali, fără pensii speciale

Florentin Căpitănescu, 23.01.2016, 10:44

Politica
externa, în atenţia şefului statului

Preşedintele
României, Klaus Iohannis, a primit-o, la Bucureşti, pe Victoria Nuland,
asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice.
Cei doi au subliniat caracterul privilegiat al relaţiilor bilaterale şi au
reiterat dorinţa părţilor de consolidare, în toate dimensiunile sale, a
parteneriatului strategic. Au fost amintite şi progresele pe care România le-a
făcut în lupta împotriva corupţiei. Tot săptămâna aceasta, preşedintele
Iohannis a declarat, la tradiţionala întâlnire anuală cu şefii misiunilor
diplomatice acreditaţi la Bucureşti, că parteneriatul strategic cu SUA şi
apartenenţa la NATO şi UE au fost, sunt şi vor rămâne pilonii principali ai
politicii externe româneşti. El a mai spus că România doreşte consolidarea
parteneriatelor strategice cu Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Marea
Britanie şi Turcia şi că va continua să acorde o importanţă aparte legăturilor
cu statele vecine, în special cu Rep.Moldova (ex-sovietică, majoritar
românofonă). De asemenea, şeful statului a afirmat că aşteaptă de la UE o mai
buna planificare a propriei agende, în principal în dosarul migraţiei, şi un
management mai eficient la nivelul instituţiilor comunitare. România îşi
menţine obiectivul aderării la spaţiul Schengen, deşi, în prezent, acesta este
pus sub semnul îndoielii, a mai spus
preşedintele Iohannis.

Premierul
Dacian Cioloş, în Franţa

Aderarea
la spaţiul de liberă circulaţie a fost o tema majoră şi în discuţiile pe care
premierul României, Dacian Cioloş, le-a avut, la Paris, cu preşedintele
François Hollande şi cu omologul său, Manuel Valls. Dacian Cioloş, despre poziţia
României în acest dosar, reluată la întâlnirea cu şeful statului francez: Am confirmat faptul că România sprijină proiectele de consolidare
la frontieră, pentru că ea însăşi are una dintre cele mai mari frontiere
externe ale Uniunii Europene în responsabilitate. Intenţionăm în continuare să
ne facem treaba din acest punct de vedere şi sperăm că această contribuţie pe
care România o are la controlul frontierelor să fie recunoscută, alături de
criteriile care au fost, deja, îndeplinite de Bucureşti, pentru a adera la
spaţiul Schengen. Cel puţin, într-o primă etapă, cu deschiderea comunicaţiilor
aeriene, a aeroporturilor. Cu prilejul întrevederii cu preşedintele
Hollande, între altele, au fost apreciate roadele aduse de parteneriatul
strategic bilateral şi a fost anunţată vizita pe care acesta o va face, în anul
în curs, la Bucureşti. Au mai fost aduse în prim-plan obiectivele comune în
domeniile militar, economic şi cultural şi au fost trecute în revistă subiecte
de actualitate aflate pe agenda europeană, ca valul migrator şi terorismul. La
întâlnirea avută cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din Hexagon, premierul
Cioloş a declarat că România este stabilă politic şi predictibilă din punct de
vedere fiscal-bugetar. El a vorbit de o mai bună coordonare între alocarea
bugetară europeană şi bugetul naţional pentru investiţii şi de o atenţie
sporită în privinţa eficienţei companiilor de stat.Alte repere ale
vizitei au fost discuţiile cu preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului
de la Paris şi cele cu reprezentanţii comunităţii româneşti.

România şi NATO

Ministrul român al
Apărării, Mihnea Motoc, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu secretarul general al
NATO, Jens Stoltenberg. Cu această ocazie, oficialul
român asubliniat importanţa care trebuie acordată situaţiei de
securitate în regiunea extinsă a Mării Negre. De asemenea, Motoc a dat
asigurări că, în 2016, România îşi va menţine angajamentul în privinţa
participării la misiunea ‘Resolute Support’ din Afganistan, cu aproape
650 de militari. Cei doi au mai discutat despre aplicarea Planului de creştere
a capacităţii operaţionale a NATO şi despre agenda urmatorului summit al
Aliantei, programat la Varşovia, în iulie. Tot la Cartierul General al
Alianţei, ministrul Motoc s-a întâlnit si cu preşedintele Comitetului Militar
al NATO, generalul Petr Pavel.

Aleşii locali, fără pensii speciale

Legea
privind pensiile speciale ale aleşilor locali nu este conformă cu Legea
Fundamentală, a decis Curtea Constituţională a României, care a fost sesizată
de Guvernul tehnocrat. Curtea a constatat că legea este neclară, că încălcă
prevederi constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor
şi că nu precizează sursa de finanţare. De altfel, în sesizare, Guvernul a atras atenţia asupra
lipsei resurselor bugetare şi a acordării retroactive a drepturilor speciale.
În cazul în care legea, aprobată de Senat în decembrie, ar fi intrat în
vigoare, cei peste 16 mii de
beneficiari – primari, viceprimari, preşedinţi si vicepresedinţi de Consilii
Judetene – ar fi primit pensii speciale cuprinse între 350 si 1.500 de euro.