Retrospectiva săptămânii 16 – 22 martie 2025
Sumar: 11 candidați pentru alegerile prezidențiale din România; Percheziţii în dosarul finanţării campaniei electorale a candidatului pro-rus Călin Georgescu la primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut; România sprijină Macedonia de Nord; Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, prezent la reuniunea liderilor europeni de la Bruxelles; Nicio comunicare oficială privind amânarea introducerii sistemului Visa Waiver
Leyla Cheamil, 22.03.2025, 11:30
11 candidați pentru alegerile prezidențiale din România
Lista candidaţilor la alegerile prezidenţiale, din luna mai, din România, este definitivă, după ce Curtea Constituţională a respins, joi, ultimele contestaţii. Sunt 11 candidaţi, dintre care şapte reprezintă formaţiuni politice, iar patru sunt independenţi. Printre cei care candidează din partea formațiunilor politice se numără Crin Antonescu, fost lider PNL și pentru o scurtă perioadă, în 2012, preşedintele interimar al ţării. El candidează din partea alianţei aflată la guvernare PSD-PNL-UDMR. A fost candidatul PNL la alegerile prezidențiale din 2009, unde s-a clasat pe locul al treilea în primul tur. Șefa USR, Elena Lasconi, clasată pe locul doi la alegerile anulate, la sfârșitul anului trecut, de Curtea Constituţională s-a înscris din nou în competiţie. Actualul primar general al capitalei, Nicuşor Dan, a intrat în cursă ca independent. Recent exclus din PSD, Victor Ponta, candidează și el ca independent. A fost lider al acestui partid şi premier în perioada 2012-2015. Luni, autorităţile statului cu responsabilităţi în organizarea alegerilor prezidenţiale au evaluat pregătirea scrutinului şi au estimat că logistica activităţilor este în grafic, dar au insistat că trebuie o bună coordonare, în special cu desfăşurarea online a campaniei. Discuțiile au fost convocate de preşedintele interimar Ilie Bolojan. Acesta a dat asigurări în repetate rânduri că va face tot ceea ce este posibil pentru ca aceste alegeri să fie organizate corect, liber şi transparent şi să reflecte în acelaşi timp dezbaterea politică dinamică şi angajamentul faţă de libertatea de exprimare. Pe 4 aprilie va începe campania electorală pentru primul tur, care se va încheia pe 3 mai. În ţară, se va vota duminică, 4 mai, însă cetăţenii români din străinătate vor putea merge la urne pe parcursul a trei zile, pe 2, 3 şi 4 mai. Un al doilea tur va avea loc pe 18 mai.
Percheziţii în dosarul finanţării campaniei electorale a candidatului pro-rus Călin Georgescu la primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut
Mai mulţi influenceri care au făcut campanie plătită pe Tiktok şi pe alte reţele sociale pentru Călin Georgescu, candidatul independent pro-rus la alegerile prezidenţiale de anul trecut sunt în vizorul procurorilor. Joi au avut loc percheziţii la adrese din Bucureşti şi din nouă judeţe. Procurorii au venit din nou şi la locuinţa unui influencer despre care Serviciul Român de Informaţii a arătat, într-un document desecretizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, că i-a finanţat cu peste 380.000 de euro campania lui Georgescu pe Tiktok. Vizate de percheziţii au fost şi alte persoane care au susţinut campania lui Georgescu şi primeau bani pe TikTok pentru a-l promova pe candidatul cu discurs radical antioccidental. Documentele declasificate de la Ministerul Afacerilor Interne şi SRI au arătat că influencerii erau implicaţi în promovarea şi cumpărarea de voturi. Activităţile judiciare urmăresc stabilirea legăturilor dintre cei vizaţi de percheziţii şi alte persoane care ar putea fi implicate în fraudarea procesului electoral şi modul în care aceştia erau plătiţi.
România sprijină Macedonia de Nord
Patru pacienţi răniţi în urma incendiului devastator de la un club din Macedonia de Nord au fost transportaţi la Bruxelles cu un avion Spartan al Forţelor Aeriene Române, configurat pentru misiuni speciale. Pe timpul zborului dintre Skopje şi capitala Belgiei, pacienţii au fost monitorizaţi de o echipă medicală mixtă. Echipa mixtă a fost asigurată de Ministerul Apărării Naţionale şi de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi de personal medical belgian. Misiunea se înscrie în Mecanismul European de Protecţie Civilă, instituit în 2001 de Uniunea Europeană. 59 de tineri au murit în urma incendiului de la clubul de noapte din Macedonia de Nord, iar 196 au fost răniţi, printre aceştia numărându-se 20 de copii. Tragedia aminteşte de cazul Colectiv din România. In urma unui incendiu din clubul bucureștean Colectiv care a avut loc în 2015, peste 60 de tineri și-au pierdut viața și mai mult de 180 au fost răniți. Focul a fost provocat de artificiile din timpul unui concert, iar flăcările s-au extins foarte repede în tot clubul. Ca urmare a protestelor masive ce au urmat incendiului, premierul social-democrat de atunci, Victor Ponta, și-a dat demisia.
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, prezent la reuniunea liderilor europeni de la Bruxelles
Liderii europeni s-au reunit la Bruxelles, pentru adoptarea Cartei Albe a Apărării, prezentată, miercuri, de Comisia Europeană, cu accent pe achiziţiile de armament din producţia europeană, nu americană, ca până acum. Prezent la reuniune, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan a declarat că, la Consiliul European, s-a discutat despre accelerarea măsurilor pentru pregătirea apărării europene, cu NATO care va fi, în continuare, fundamentul apărării colective. „Aceasta înseamnă că, în perioada următoare, statele membre vor putea să deruleze achiziţii pentru apărare în comun, ceea ce este o oportunitate pentru industria naţională de apărare pentru a intra în lanţurile valorice ale industriei europene de apărare sau în cele globale de apărareˮ, a spus Ilie Bolojan. El a precizat că acest lucru înseamnă că, în perioada următoare, statele membre vor putea să deruleze achiziţii pentru apărare în comun, iar Ministerul Apărării şi Ministerul Economiei vor analiza oportunităţile legate de finanţări pentru a intra în conglomerate europene de apărare.
Nicio comunicare oficială privind amânarea introducerii sistemului Visa Waiver
Ministerul român de externe a transmis, într-un comunicat, că, în acest moment, nu există nicio comunicare oficială privind modificarea datei avute în vedere pentru actualizarea sistemului ESTA de autorizare a călătoriilor în Statele Unite ale cetăţenilor români. MAE precizează că România consideră programul Visa Waiver ca fiind un parteneriat de securitate şi îşi afirmă convingerea că operaţionalizarea acestuia va contribui la securitatea frontierelor şi la combaterea migraţiei ilegale. Precizările Ministerului de Externe vin în contextul în care, în mai multe publicaţii din România, a apărut informaţia că administraţia Trump ar lua în calcul o amânare cu două luni din motive tehnice a introducerii sistemului Visa Waiver pentru România. Acesta ar fi trebuit să intre în vigoare în jurul datei de 31 martie.
