Retrospectiva săptămânii 16.07-22.07.2017

Sumar: Saber Guardian 2017 la final / Autonomie, regionalizare, descentralizare dar nu pe criterii etnice / Campanie de vaccinare la nivel naţional / O nouă conducere la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală / Programul Start Up Nation, un succes

România Internațional, 22.07.2017, 07:00

Saber
Guardian 2017 la final

Saber Guardian 2017 (SG17), cel
mai amplu exerciţiu militar NATO desfăşurat în România, a ajuns la final, a
anunţat, vineri, ministerul Apărăriii de la Bucureşti. Potrivit acestuia, SG17 a demonstrat capacitatea de reacţie a ţărilor aliate
într-un scenariu de apărare colectivă. A fost o desfăşurare de forţe
impresionantă, în România, Bulgaria şi Ungaria, după un scenariu fictiv în care
peste 25.000 de militari, din 22 de ţări membre ale Alianţei cu peste 3.000 de
mijloace tehnice, dintre care 90 de aeronave de luptă şi transport, au
desfăşurat acţiuni militare pentru eliberarea unei porţiuni a teritoriului
ocupate de o forţă ostilă. Gazde au fost mai multe baze militare româneşti
printre care cele de Cincu, Mihail
Kogălniceanu şi Capul Midia, din sud-est. Anterior, MAE de la Bucureşti a
subliniat că exerciţiul, condus de Forţele Terestre ale Statelor Unite în
Europa, reprezintă o dovadă fermă de solidaritate, precum şi o confirmare a
solidităţii relaţiei transatlantice şi a parteneriatului strategic bilateral
dintre România şi Statele Unite, care a aniversat luna aceasta 20 de ani de la
lansare. Prezent la una din fazele exerciţiului, generalul ceh Petr Pavel, preşedintele
Comitetului Militar al NATO a declarat că România este un aliat consecvent şi
de încredere. El a apreciat contribuţia Bucureştiului la operaţiunile Alianţei
şi a amintit că acesta este printre primii zece contributori la misiunea din
Afganistan.

Autonomie,
regionalizare, descentralizare dar nu pe criterii etnice

România are mare
nevoie de creştere economică şi de modernizarea administraţiei, iar pentru
aceasta sunt necesare descentralizarea, regionalizarea şi autonomia locală, dar
nu pe criterii etnice, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a vizitat
judeţele Covasna şi Harghita, din centrul ţării, cu
populaţie majoritar maghiară. Şeful statului a explicat Cred că descentralizarea este
obligatorie, fiindcă aleşii
locali ştiu
cel mai bine de ce are nevoie comunitatea şi trebuie să dispună de
instrumentele necesare pentru a acţiona în interesul local. Regionalizarea este
de dorit, dar numai dacă se face în aşa fel încât să ducă la modernizarea
administraţiei, pentru a fi mai eficientă în interesul cetăţeanului şi dacă
duce la crearea de noi locuri de muncă, prin creştere economică. Autonomia
locală şi regională ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit,
fiindcă ar inhiba dezvoltarea. Iohannis a făcut un apel la colaborare între românii şi maghiarii din
judeţele Covasna şi Harghita. Preşedintele a afirmat că îl îngrijorează soarta tinerilor din aceste
judeţe care nu vorbesc bine limba română şi care sunt, astfel, privaţi de
oportunităţi pe piaţa muncii. Şeful statului a mai apreciat că intoleranţa şi
respingerea celor de altă etnie, indiferent dacă sunt practicate de minorităţi
sau majorităţi, duc la blocarea ţării în ansamblu. El a mai spus că, deşi au
potenţial economic, mai ales în turism, judeţele Harghita şi Covasna atrag cu
greu investiţii. Concentrată în Transilvania, comunitatea maghiară din
România însumează circa 1,5 milioane de persoane. Principala sa formaţiune
politica, UDMR, este prezentă neintrerupt, din 1990, în Parlamentul României
post-comuniste şi a participat la numeroase guverne de coaliţie de la Bucureşti

Campanie de vaccinare la nivel naţional

România se confruntă cu cea mai gravă epidemie
de rujeola din ultimii ani. De la declanşarea ei, în septembrie anul trecut şi
până în prezent, s-au înregistrat peste 30 de decese şi 8 mii de îmbolnăviri.
Din acest motov, autorităţile de la Bucureşti au lansat o campanie publica de
informare pentru a-i convinge pe părinţi să îşi vaccineze copiii. Aceasta
pentru că deşi vaccinarearămâne singura metodă de
protejare în faţa rujeolei, rata imunizării a scăzut foarte mult. Temerile
părinţilor sunt legate de eventualele efecte secundare pe care le-ar putea avea
vaccinurile asupra celor mici, pe fundalul informaţiilor greşite în acest sens,
susţine ministrul sănătăţii Florian Bodog. El a anunţat, că în curând, Guvernul
va prezenta o Lege a vaccinării care va fi apoi trimisă spre dezbatere în
Parlament. Conform proiectului, părinţii pot refuza vaccinarea copiilor, dar
îşi vor asuma responsabilitatea pentru urmările acestui refuz. Legea va
cuprinde, totodată, sancţiuni pentru toţi cei implicaţi în aprovizionarea şi
administrarea vaccinurilor. Postul public Radio România s-a alăturat
demersurilor de informare despre beneficiile vaccinării şi alocă spaţii pentru
ştiri, reportaje şi emisiuni speciale pentru a atrage atenţia asupra pericolelor
la care sunt expuşi copiii ai căror părinţi refuză vaccinarea, în condiţiile în
care 180.000 de copii nu sunt imunizaţi împotriva rujeolei.

O nouă conducere la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
din România are o nouă conducere. Mirela Călugăreanu, fost director de
Colectare în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti, a fost
numită preşedinte al ANAF, după ce fostul ocupant al acestei funcţii a fost demis
de premierul Mihai Tudose, care s-a arătat nemulţumit de activitatea Fiscului
şi de slaba colectare de venituri la bugetul statului. Mirela Călugăreanu nu
aparţine nici unei formaţiuni politice şi are 26 de ani de experienţă atât în
activitatea de colectare a veniturilor, cât şi în administraţia publică.

Programul
Start Up Nation, un succes

Programul Start-up
Nation, prin care întreprinzătorii primesc un ajutor de 200.000 de lei de la
statul român, este un succes. Bugetul pus în acest an la dispoziţia celor
interesaţi este de 1,7 miliarde de lei, iar în program s-au înscris peste
19.000 de planuri de afaceri, un număr dublu faţă de cel maxim care poate primi
finanţare. Ministrul pentru mediul de afaceri, Ilan Laufer, a spus, după
încheierea perioadei de înscrieri, că majoritatea solicitanţilor au sub 35 de
ani. El a precizat că acordurile de finanţare pentru afacerile aprobate vor fi
semnate în cel mult două săptămâni, iar o nouă sesiune a programului va fi
programată anul viitor.