Retrospectiva săptămânii 15.11 – 21.11.2015

Sumar: Priorităţile noului Guvern de la Bucureşti; PSD, la ora bilanţului; Vot prin corespondenţă pentru românii din diaspora; România şi lupta antiteroristă

Roxana Vasile, 21.11.2015, 10:12

Priorităţile noului
Guvern de la Bucureşti

Noul Guvern de la
Bucureşti condus de Dacian Cioloş şi-a început activitatea, după ce a fost
votat cu o largă majoritate în Parlament. Pe termen scurt şi mediu, Executivul
urmează să elaboreze bugetul pe 2016 şi să organizeze parlamentarele, dar şi localele de anul
viitor. Apoi, sunt avute în vedere un plan de
investiţii pe 10 ani, o strategie naţională de dezvoltare, reforme în educaţie şi sănătate. Se doreşte, totodată, creşterea şi
consolidarea rolului României în Uniunea Europeană şi în NATO, întărirea şi
dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, precum şi susţinerea aspiraţiilor
de integrare europeană a Republicii Moldova vecine, majoritar românofonă. Aşteptările românilor
de la noul Guvern Cioloş, alcătuit din tehnocraţi cu experienţă în
sectorul privat sau în instituţii europene, sunt foarte mari. Le-a exprimat,
succint, preşedintele Klaus Iohannis: Aveţi şansa să arătaţi
cum se poate guverna România bine, într-un an complicat şi cu aşteptări foarte
mari din partea societăţii, din partea poporului. Trebuie să fiţi conştienţi că
aşteptările vin, însă, şi din partea politicienilor. Am convingerea fermă că
toată lumea îşi doreşte ca treaba să meargă ceas şi pentru asta este nevoie de
un Guvern eficient.

PSD, la ora
bilanţului

Un guvern vine, altele pleacă! Iar pentru cele succesiv
conduse, timp de aproape 4 ani, de social-democratul Victor Ponta, luni a fost
momentul bilanţului. A fost făcut de Liviu Dragnea, liderul PSD, principala
formaţiune a fostului arc guvernamental. Cabinetele Ponta – a spus Dragnea -au preluat, în 2012, o
economie care începea să depăşească anii de criză şi au reuşit să consolideze
creşterea economică la 3,8%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. La
ora actuală deficitul bugetar este de 1,5% din Produsul Intern Brut, faţă de
5,4% cât se înregistra în 2011. Liviu Dragnea a detaliat şi alte realizări: România s-a împrumutat mai puţin în exterior şi pe piaţa internă, pentru că
economia a mers bine. PIB-ul a crescut de la 133 de miliarde de euro la 158 de
miliarde de euro în 2015. În felul acesta Guvernul Pontaa reuşit să aibă bani pentru a face două lucruri fundamentale: să crească
puterea de cumpărare a majorităţii românilor, prin creşterea veniturilor şi
reducerea taxelor, şi să încurajeze mediul de afaceri prin măsuri corecte
incluse în Codul Fiscal. Sunt destui cei care îi impută, însă, lui Victor Ponta între altele, o relaţie permanent
conflictuală, în defavoarea ţării, cu fostul preşedinte Traian Băsescu,
presupuse fapte de corupţie şi pierderea, în 2014, a cursei pentru preşedinţia
ţării.

Vot prin corespondenţă pentru românii din diaspora

După ce Curtea
Constituţională a României a decis, în
unanimitate, că legea votului prin corespondenţă este conformă Legii
fundamentale a ţării, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat-o joi. Documentul
prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte
să voteze prin corespondenţă trebuie să se înscrie în Registrul Electoral pe
baza unei cereri depuse personal sau trimisă prin poştă către misiunea
diplomatică sau oficiul consular din statul de reşedinţă. Înscrierea nu se
poate face, însă, şi online. Alternativa oferită de votul prin corespondenţă
are drept scop remedierea sincopelor organizatorice care au făcut ca, în
noiembrie 2014, la prezidenţiale, mii de români să nu îşi poată exercita
dreptul de a vota. Într-o primă fază, legea va fi aplicată la scrutinul
parlamentar de anul viitor. Dacă îşi dovedeşte eficienţa, ar putea fi extinsă
la prezidenţiale şi europarlamentare.

România şi lupta antiteroristă

Terorismul
funcţionează doar dacă provoacă teamă – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis,
după sângeroasele atentate de la finele săptămânii trecute, de la Paris, printre
ale căror victime sunt şi doi români. Klaus Iohannis: Dacă
frica pătrunde în ţesutul social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi
ating obiectivul adevărat şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu
avem voie să lăsăm xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină
relevante în societăţile noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această
frică să ducă la stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio
vină în această chestiune. Aliată a Franţei în NATO şi parteneră în
Uniunea Europeană, francofonă şi francofilă, România s-a raliat măsurilor
adoptate de comunitatea internaţională pentru a încerca să prevină reeditarea
unor orori similare celor din Paris. Potrivit preşedintelui Iohannis, din
respect pentru minorităţile etnice şi religioase, populaţia musulmană din
România nu va fi, însă, vizată de măsuri speciale. Majoritatea etnici tătari şi
turci, concentraţi, în general, în sud-estul României, cei circa 70 de mii de
musulmani din România sunt un model de integrare şi de loialitate faţă de
statul român.

Bilanţul de la Colectiv se
agravează

La trei
săptămâni de la incendiul din clubul bucureştean Colectiv, bilanţul morţilor
continuă să crească, apropiindu-se de 60. Din cei mai mult de 40 de răniţi încă
internaţi în spitale din Capitală, peste 10 sunt în stare critică şi gravă. 30
se află în unităţi medicale din străinătate. Tragedia a avut loc în timpul unui
concert rock la care au fost prezente câteva sute de persoane. Incendiul care a
izbucnit în urma unui show pirotehnic le-a provocat multora arsuri, însă
numărul deceselor este mare din cauza amestecului de substanţe toxice inhalate.